|
Ați scris în cartea d-voastră că
am putea primi ștergerea păcatului odată pentru totdeauna, crezând
în botezul lui Isus și vărsarea Sa de sânge de pe Cruce. Apoi, cum
interpretați pasajul: "Și ne iartă păcatele, precum și noi
iertăm greșiților noștri" din Rugăciunea Domnului?
Fraza pe care ați citat-o este aparent contradictorie
cu evanghelia apei și a Duhului. Dar, puteți crede că Biblia este perfectă
și că nu are nici o contradicție în ea.
Atunci, este greșită evanghelia apei și a Duhului?. Nu, absolut nu!
Prin întregul Cuvânt, Dumnezeu ne arată că această evanghelie este singura
evanghelie adevărată și perfectă.
Sunt potriviri în Vechiul Testament și Noul Testament. Sistemul sacrificial
din V.T. este potrivirea perfectă cu sacrificiul veșnic al lui Isus Hristos.
În sistemul sacrificial, un sacrificiu legal avea nevoie de trei condiții
esențiale: 1) animalul sacrificial fără vină, 2) a întinde mâinile, 3)
sângele (moartea indirectă).
Și Isus Hristos, venind pe această lume, s-a născut prin Fecioara Maria,
ca Cel fără de păcat, pentru a accepta toate păcatele lumii, a fost botezat
de Ioan Botezătorul, reprezentantul omenirii. Apoi, El S-a dus la Cruce
cu toate păcatele noastre și a fost crucificat până la moarte. Dar El
a reînviat în trei zile. Acum, noi suntem iertați de toate păcatele (trecute,
prezente și viitoare), crezând acest adevăr pe care Domnul l-a completat.
Apoi, dar pasajul "Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm
greșiților noștri"?
Aceasta înseamnă că Dumnezeu dorește ca noi să ne iertăm unul pe altul
de fiecare insuficiență. Chiar dacă suntem născuți din nou, încă suntem
în carnea noastră slabă și facem multe greșeli. Dacă noi îi condamnăm
și-i certăm pe alții pentru încălcările noastre, atunci chiar și puterea
evangheliei adevărate ar dispărea, iar părtășia celor născuți din nou
ar fi distrusă.
Ar trebui să observi că cuvântul "încălcare" trebuie să fie corectat cu
"datorii". De fapt, în versiunea new King James, este scris: "Și ne
iartă nouă datoriile noastre, precum și noi iertăm datornicilor noștri"
(Matei 6:1-2)
În Matei, Rugăciunea Domnului este direct urmată de astfel de învățături,
cum ar fi: "Dacă iertați oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru cel
ceresc vă va ierta greșelile voastre. But if ye forgive not men their
trespasses, neither will your Father forgive your trespasses."
Domnul Isus nu ne-a dat Rugăciunea Domnului pentru ca noi să o spunem
zilnic așa cum este ea. Este o colecție de subiecte de rugăciune importantă,
pe care ar trebui să ne-o amintim în viața noastră zilnică de credință.
Te rog să citești cu grijă Matei 18:21-35, apoi vei ajunge la o înțelegere
a ceea ce este voia lui Dumnezeu pentru slujitorul neiertător.
"Atunci Petru s-a apropiat de El, și I-a zis: Doamne de cîte ori să
iert pe fratele Meu cînd va păcătui împotriva mea? Pînă la șapte ori?"
Isus i-a zis: Eu nu-ți zic pînă la șapte ori, ci pînă la șaptezeci de
ori cîte șapte. Deaceea, Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat,
care a vrut să se socotească cu robii săi. A început să facă socoteala,
și i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni ( Grecește: Talanți).
Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpînul lui a poruncit să-l vîndă pe el,
pe nevasta lui, pe copiii lui, și tot ce avea, și să se plătească datoria.
Robul s-a aruncat la pămînt, i s-a închinat, și a zis: Doamne, mai îngăduiește-mă,
și-ți voi plăti tot. Stăpînul robului aceluia, făcîndu-i-se milă de el,
i-a dat drumul, și i-a iertat datoria. Robul acela, cînd a ieșit afară,
a întîlnit pe unul din tovarășii lui de slujbă, care-i era dator o sută
de lei. A pus mîna pe el, și-l strîngea de gît, zicînd: Plătește-mi ce-mi
ești dator. Tovarășul lui s-a aruncat la pămînt, îl ruga, și zicea: Mai
îngăduiește-mă, și-ți voi plăti. Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat
în temniță, pînă va plăti datoria. Cînd au văzut tovarășii lui cele întîmplate,
s-au întristat foarte mult, și s-au dus de au spus stăpînului lor toate
cele petrecute. Atunci stăpînul a chemat la el pe robul acesta, și i-a
zis: Rob viclean! Eu ți-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare
nu se cădea să ai și tu milă de tovarășul tău, cum am avut eu milă de
tine? Și stăpînul s-a mîniat și l-a dat pe mîna chinuitorilor, pînă va
plăti tot ce datora. Tot așa vă va face și Tatăl Meu cel ceresc, dacă
fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său."
Aceasta înseamnă că întotdeauna trebuie să-i iertăm pe frații noștri când
păcătuiesc împotriva noastră, deoarece Domnul deja ne-a iertat păcatele
trecute, prezente și viitoare, odată pentru totdeauna, prin botezul și
Crucea Sa. De aceea, dacă nu-i iertăm pe frații noștri, chiar dacă Domnul
deja le-a iertat păcatele din partea Sa, Se va mânia pe noi pentru mintea
noastră neiertătoare și nu ne va ierta păcatele împotriva fraților noștri.
Doar când îi iertăm pe frații noștri, crezând că Dumnezeu deja ne-a iertat
pe noi toți prin botezul și Crucea lui Isus, El va fi mulțumit cu noi.
De aceea, pasajul poate fi interpretat în felul acesta: "Doamne, noi îi
iertăm pe frații noștri deoarece Tu ne-ai iertat deja păcatele. De aceea,
te rugăm nu te mânia pe păcatele noastre." Isus a spus așa pe premiza
că El deja a spălat toate păcatele lumii. Persoana care crede astfel,
își poate ierta frații când păcătuiesc împotriva sa.
|