Răspunsul este "Da"

Unii insistă că Dumnezeu nu poate crea iadul. Ei se ceartă că Dumnezeu este dragoste și că iadul nu este de acord cu ideea unui Dumnezeu iubitor. Ei probabil își dezvăluie sofismul lor, apelând la terminologie și spunând: "În această expresie a credinței apostolilor, cuvântul "Iad" înseamnă "lumea posterioară", casa morților, "Șeol" pentru limba ebraică., "Hades" pentru cea greacă, "infern" pentru latini. Colo S-a dus Domnul după moartea Sa, pentru a Se întâlni cu cei morți , potrivit scriitorilor contemporani."

Totuși, Domnul Isus spune clar că fiecare păcătos trebuie să fie judecat și să meargă în focul iadului pentru păcatul său. (matei 18:9, Marcu 9:43)

Bineînțeles, Dumnezeu Tatăl ne-a dat dragostea Sa necondiționată prin Fiul Său Isus. Totuși, această dragoste nu înseamnă o dragoste oarbă ci o dragoste a adevărului (2 Tesalonicei 2:10). El ne iubește în acest adevăr al mântuirii, adică, evanghelia apei și a Duhului. Isus Hristos ne-a șters toate păcatele cu botezul și crucificarea Sa. Iar acum El dă viață veșnică fiecăruia care crede în Isus cu această evanghelie adevărată. Dragostea Sa necondiționată spune: "Toți cari ați fost botezați pentru Hristos, v-ați îmbrăcat cu Hristos. Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sînteți una în Hristos Isus. Și dacă sînteți ai lui Hristos, sînteți sămînța" lui Avraam, moștenitori prin făgăduință." (Galateni 3:27-19).

Trebuie să fiți atenți la faptul că Dumnezeu este drept. El anunță clar: "plata păcatului este moartea" (Romani 6:23). Cu siguranță cunoașteți că această " moarte" înseamnă cea de-a doua moarte, suferințele veșnice din lacul focului (Apocalipsa 20:14), În Luca 16:19-31, Isus ne învțaă că sunt două feluri de vieți veșnice, după moartea noastră fizică: una este în Rai, iar cealaltă este de suferință veșnică în focul iadului. Și capitolele din Apocalipsa 20 și 22 dscriu în detaliu toul cu privire la prima înviere a sfinților, Îmăprăția de o mie de ani, cea de-a doua înviere a tuturor păcătoșilor din Ultima Judecată și destinația veșnică a celor două grupuri de oameni-Rai și iad.

Toți oamenii sunt născuți păcătoși datorită unui singur om Adam. Dar Dumnezeu a iubit atât de mult lumea, încât L-a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Totuși, pe cei nerecunoscători ce resping dragsotea lui Dumnezeu de adevăr, cu încăpățânarea și inimile lor nepocăite, Dumnezeu Cel Drept îi va condamna la moartea veșnică din focul iadului. Îl merită.

Atfel, trebuie să vă amintiți acest pasaj: "Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Celce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă." (Matei 10:28).