Cărţi creştine gratuite pentru studii biblice despre mântuire, Duhul Sfânt,
Cortul şi Apocalipsa lui Ioan

Acasă  |  Harta site-ului  |  Contact  |  Ajutor    
Studii biblice Cărţi creştine gratuite cărţi electronice creştine gratuite Despre noi
 



Predici asupra unor subiecte importante, de către PaulC. Jong

 

Dac[ Facem Lucrurile dup[ Lege, Putem fi Salva'i?



(Evanghelia dup[ Luca 10>25/30)

“Un ]nv['[tor al Legii s/a sculat s[ ispiteasc[ pe Isus ;i l/a yis > ]nv['[torule, ce s[ fac ca s[ mo;tenesc via'a vecinic[? Isus i/a yis > Ce este scris ]n Lege? Cum cite;ti ]n ea? El a r[spuns > S[ iube;ti pe Domnul, Dumneyeul t[u, cu toat[ inima ta, cu tot sufletul t[u, cu toat[ puterea ta ;i cu tot cugetul t[u < ;i pe aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i. Bine ai r[spuns, i/a yis Isus < f[ a;a, ;i vei avea via'a vecinic[. Dar el, care vroia s[ se ]ndrept['easc[, a yis lui Isus > :i cine este aproapele meu? Isus a luat din nou cuv\ntul, ;i a yis > Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A c[yut ]ntre ni;te t\lhari, cari l/au desbr[cat, l/au j[fuit de tot, l/au b[tut ydrav[n, au plecat, ;i l/au l[sat aproape mort.”


Care este cea mai mare
problem[ a omului?
El tr[ie;te dup[ iluyii
gre;ite


Evanghelia dup[ Luca 10>28, “F[ a;a, ;i vei avea via'a vecinic[.”

Oamenii tr[iesc dup[ iluyii gre;ite. Se pare c[ ei sunt vulnerabili ]n special ]n aceast[ privin'[. Ei cred c[ sunt atoate;tiutori dar sunt p[c[li'i cu u;urin'[ iar latura lor p[c[toas[ le va r[m\ne necunoscut[. Noi suntem n[scu'i f[r[ a ;ti cum suntem dar tr[im ca ;i cum am ;ti. Din cauy[ c[ oamenii nu se cunosc pe ei ]n;i;i, Biblia ne spune c[ suntem p[c[to;i.

Oamenii vorbesc despre existen'a lor p[c[toas[. :i, din c\nd ]n c\nd, se pare c[ oamenii sunt incapabili s[ fac[ bine dar ]n schimb se v[d pe ei ]n;i;i ca buni. Vor s[ se laude cu faptele lor bune ;i s[ fie m\ndrii. Cred c[ sunt p[c[to;i dar ac'ioneay[ ca ;i cum ar fi drep'i.

Ei ;tiu c[ nu au nimic bun ]n ei, nici capacitatea de a face lucruri bune dar ]ncearc[ s[/i p[c[leasc[ pe ceilal'i ;i uneori chiar pe ei ]n;i;i. “Hai, s[ fim serio;i, nu putem s[ fim complet r[i. Trebuie s[ fie ceva bun ]n ]nl[untrul nostru.”

A;a c[ ei se uit[ unii la al'ii ;i/;i spun> “A; fi dorit ca el s[ nu fi facut lucrul acela. Ar fi fost mult mai bine pentru el dac[ nu l/ar fi f[cut. Era mult mai bine dac[ vorbea cam a;a. Cred c[ este mai bine s[ predic evanghelia felul caela sau ]n cel[lalt. El a fost eliberat ]naintea mea, deci cred c[ el ar fi trebuit s[ ac'ioneye ca ;i unul care a fost deja iyb[vit. Iyb[virea mea este recent[, dar dac[ a; fi cunoscut mai mult, a; fi f[cut mai bine dec\t a f[cut el.”

Ei ];i ascut cu'itele ]n inimile lor. “A;teapt[ pu'in.Vei vedea c[ sunt altfel dec\t tine. Dar tu creyi c[ e;ti ]naintea mea, mai bun dec\t mine, nu? Ei, a;teapt[. Este scris ]n Biblie c[ cei din urm[ vor fi cei dint\i. A;a se va ]nt\mpla ;i cu mine. A;teapt[ ;i vei vedea.” Oamenii se ]n;eal[ pe ei ]n;i;i.

Chiar dac[ unul ar fi f[cut la fel dac[ ar fi fost ]n locul altuia, prefer[ s[ se judece unii pe al'ii. C\nd stau ]n amvon ]n fa'a celorlal'i, ei se g[sesc dintr/o dat[ b\iguindu/secon;tient de ]mbr[c[mintea sa. Preo'ii ar trebui s[ priveasc[ doar spre Dumneyeu f[r[ s[ g\ndeasc[ la ce ar putea crede ceilal'i. Dac[ ar face a;a, nu ar fi capabili s[ predice.

}ntreba'i despre abilitatea lor de a face lucruri bune, majoritatea oamenilor spun c[ nu. Dar iluyia lor este c[ au aceast[ capacitate. Drept urmare, ]ncearc[ din r[sputeri p\n[ ]n yiua mor'ii lor.

Ei cred c[ au ‘bun[tatea’ ]n sufletele lor, ;I pot face lucruri bune. Ei se consider[ suficient de buni . Cu prvire la faptul c[ nu mult timp ]n urm[ au fost n[scu'i din nou, chiar ;i cei care au f[cut progrese mai mari ]n slujba lui Dumneyeu se g\ndesc, ‘Pot s[ fac asta ;i asta pentru Dumneyeu.’

Dar dac[ }l scoatem pe Dumneyeu afar[ din vie'ile noastre, putem face ]ntr/adev[r ceva bun? Exist[ bun[tate ]n oameni? Putem s[ tr[im ;i s[ facem bine? Oamenii nu au aceast[ abilitate. Oric\nd ]ncearc[ s[ fac[ ceva pe cont propriu, p[c[tuiesc.

Mul'i au ]ncercat s[/l dea la o parte pe Isus dup[ ce au fost iyb[vi'i ;i s[ procedeye dup[ puterile lor. Dar ]n noi este doar r[ul. Noi nu vom putea face dec\t r[u. Prin noi ]n;ine (chiar ;i cei care au fost salva'i), noi vom putea doar p[c[tui. Este adev[rul despre ceea ce suntem .


Facem ]ntotdeauna
bine sau r[u?
bine sau r[u?
R[u

}n cartea de rug[ciuni, ‘Laud[ Domnului ’, exist[ un c\ntec care sun[ cam a;a, “F[r[ Isus noi doar ne ]mpiedic[m. Noi suntem neputincio;i ca o barc[ ce traverseay[ marea f[r[ p\nye.” F[r[ Isus noi putem doar p[c[tui. Putem deveni neprih[ni'i doar dac[ am fost salva'i. }n realitate, noi suntem p[c[to;i.

Apostolul Pavel spunea, “C[ci binele, pe care vreau s[/l fac, nu/l fac, ci r[ul, pe care nu vreau s[/l fac, iac[ ce fac!” C\nd un om este cu Isus, asta este tot ce conteay[. Dar c\nd nu are nimic de/a face cu El, omul ]ncearc[ s[ fac[ doar bine ]n fa'a lui Dumneyeu. Iar cu c\t ]ncearc[ mai mult, cu at\t ];i d[ seama c[ face ;i mai r[u.

}mp[ratul David a f[cut fost la fel. C\nd 'ara sa a fost pa;nic[ ;i prosper[, a fost risipitor. :i/a f[cut toate poftele ;i pl[cerile de tot felul ca ;I cum l/a uitat pe Dumneyeu! A fost ]ntr/adev[r r[u. El l/a omor]t pe Uria ;i i/a luat so'ia, dar nu putea s[ se vad[ ca un om r[u. El a g[sit scuye pentru toate faptele sale.

}ntr/o yi, proorocul Natan a venit la el ;i i/a spus. “}ntr/o cetate erau doi oameni, unul bogat ;i altul s[rac. Bogatul avea foarte multe oi ;i foarte mul'i boi. S[racul n/avea nimic dec\t o mielu;a. A venit un c[l[tor la omul acela bogat. :i bogatul nu s/a ]ndurat s[ se ating[ de oile sau de boii lui, ca s[ preg[teasc[ un pr\ny c[l[torului care venise la el < ci a luat oaia s[racului, ;i a g[tit/o pentru omul care venise la el.”

David a spus, “Omul care a f[cut lucrul acesta este vrednic de moarte!” Sup[rarea sa a crescut, ;i a spus, “El are at\t de mul'i, cu siguran'[ ar fi putut s[ ia unul dintre ai lui. Dar a luat singurul miel al bietului om pentru m\ncarea oaspe'ilor s[i. Cu siguran'[ ar trebui s[ moar[!” :i Natan i/a spus, “Tu e;ti omul acesta!” Dac[ nu/L urm[m pe Isus nu suntem cu El, chiar ren[scu'i s[ fim.

Acest lucru este valabil pentru to'i oamenii, chiar ;i cei credincio;i. F[r[ Isus ne vom ]mpiedica mereu, ;i vom face r[u. A;adar trebuie s[/i mul'umim lui Isus care ne/a salvat neb[g\nd ]n seam[ r[ul din noi. “Vreau s[ m[ odihnesc sub umbra Crucii.” Inimile noastre se odihnesc sub umbra iyb[virii lui Cristos. Dar dac[ p[r[sim aceast[ umbr[ doar prin noi ]n;ine, nu vom putea avea odihn[ niciodat[.



DUMNEYEU NE/A DAT }NT|I DREPTATEA CREDIN"EI :I APOI LEGEA

La ce lu[m aminte mai ]nt\i,
la Credin'[ sau Lege?
La Credin'[

Apostolul Pavel spune c[ Dumneyeu ne/a dat mai ]nt\i ‘tot ce trebuie ]mplinit (dreptatea)’ credin'ei. ‘Tot ce trebuie ]mplinit (dreptatea)’credin'ei vine mai ]nt\i. El a dat/o lui Adam ;i Eva, lui Cain ;i Abel, ;i apoi lui Set ;i Enoh... ;i apoi lui Noe..., ;i apoi lui Avram, ;i apoi lui Isaac, Iacov ;i cei doispreyece fii. Chiar f[r[ de Lege ei au devenit neprih[ni'i ]n fa'a lui Dumneyeu prin credin'a ]n Cuvintele Sale. Au fost binecuv\nta'i ;i ;i/au g[sit lini;tea prin credin'a ]n Cuvintele Sale.

Timpul a trecut ;i urma;ii lui Iacov au tr[it ]n Egipt ca sclavi pentru 400 de ani din cauya lui Iosif. Apoi Dumneyeu i/a condus afar[ din Egipt prin Moise ]n t[r\mul Canaanului. Dar ei ]n 400 de ani de sclavie au uitat dreptatea credin'ei.

Dar Dumneyeu i/a ajutat s[ treac[ Marea Ro;ie prin puterea Sa ;i i/a condus ]n pustiu. C\nd au ajuns ]n pustiul Sinai, Dumneyeu le/a dat Legea. Le/a dat cele yece porunci ;i 613 articole ale Legii. “Eu sunt Dumneyeul t[u, Dumneyeul lui Avram, Dumneyeul lui Isaac ;i Dumneyeul lui Iacov. Las[ pe Moise s[ vin[ la Muntele Sinai, ;i v[ dau Legea.” Dumneyeu a dat Legea lui Israel.

Le/a dat Legea a;a ei put\nd avea ‘cuno;tin'a deplin[ a p[catului ’ (Epistola lui Pavel c[tre Romani 3>20]. Aceasta a fost pentru a le face cunoscut ceea ce ]i place ;i ceea ce ]i displace, deyv[luind ‘tot ceea ce trebuie ]mplinit (dreptatea)’ ;i sfin'enia Sa.

Poporul lui Israel care a fost ]n sclavie ]n Egipt timp de 400 de ani a traversat Marea Ro;ie. Dar ei nu au ]nt\lnit niciodat[ pe Dumneyeul lui Avram, Dumneyeul lui Isaac ;i Dumneyeul lui Iacov. Ei nu ]l cuno;teau pe El.

:i ]n timp ce au tr[it ca sclavi 400 de ani, au uitat ‘tot ce trebuie ]mplinit ,dreptatea lui Dumneyeu. Nu au avut nici un conduc[tor. Iacov ;i Iosif au fost conduc[torii lor, dar ;i ei muriser[.Iosif a dat gre; ]n transmiterea credin'ei fiilor s[i, Manase ;i Efraim.

Deci ei au avut nevoie s[/L g[seasc[ din nou pe Dumneyeu, s[/L ]nt\lneasc[ pentru c[ ei au uitat ‘tot ce trebuie ]mplinit, dreptatea, lui Dumneyeu.Dumneyeu le/a dat mai ]nt\i tot ce trebuie ]mplinit, dreptatea credin'ei ;i apoi le/a dat Legea pentru c[ ei ];i uitaser[ credin'a. El le/a dat Legea pentru a/i readuce ]napoi la El.

Pentru a salva Israelul, El i/a f[cut poporul S[u, poporul lui Avraam ;i le/a spus s[ fie circumci;i.

Scopul chem[rii lor a fost mai ]nt\i s[ le fac[ cunoscut prin Legea Sa c[ El este Dumneyeul lor,iar ]n al doilea r\nd s[ le aduc[ la cuno;tin'[ faptul c[ ei sunt p[c[to;i ]n fa'a Lui.Dumneyeu a vrut ca ei s[ vin[ la El ;i s[ devin[ poporul Lui prin iyb[viriea ;i prin sacrificiul r[scump[r[rii pe care li l/a dat Dumneyeu.Dup[ care i/a f[cut poporul S[u.

Poporul lui Israel a fost eliberat prin Lege (sistemul jertfelor) ;i prin credin'a ]n Mesia care trebuia s[ vin[. Dar acestui sistem al jertfelor i/a sc[yut ]nsemn[tatea ]n timp. S[ vedem c\nd s/a ]nt\mplat aceasta.

}n Evanghelia dup[ Luca 10>25, “Un ]nv['[tor al Legii s/a sculat s[ ispiteasc[ pe Isus.” }nv['[torul Legii a fost un Fariseu. Fariseii au fost oamenii conservatori care au ]ncercat s[ tr[iasc[ dup[ Cuvintele Sale. Ei au fost oamenii care au ]ncercat mai ]nt\i s[ protejeye 'ara ;i apoi s[ tr[iasc[ dup[ Legea Sa. Al'ii au fost fanaticii foarte impetuo;i care recurgeau la tot felul de demonstra'ii pentru a/;i atinge scopurile.


Pe cine a vrut Isus
s[ ]nt\lneasc[?
Pe p[c[to;ii f[r[
c[l[uy[

Exist[ ;i ]n yilele noastre o mul'ime de oameni ca ei. Ace;tia conduc mi;c[ri sociale cu slogane de genul ‘salva'i oamenii asupri'i.’ Ei cred c[ Isus a venit s[/i salveye pe cei s[raci ;i am[r\'i. Deci, ei ]nv['[ teologie ]n semiarii teologice, apoi abordeay[ la latura politic[ ]ncearc\nd “s[/i elibereye pe cei deyavantaja'i.”

Sunt cei care insist[, “S[ tr[im dup[ sf\nta ;i ]n-dur[toarea lege... s[ tr[im dup[ Lege, dup[ Cuvintele Sale.” Dar de fapt ei nu au ]n'eles adev[ratul sens al Legii. Ei ]ncearc[ s[ tr[iasc[ dup[ Lege, cuv\nt cu cuv\nt, necon/

;tientiy\nd revela'ia devin[ a Legii.

Deci putem spune c[ n/a fost nici un profet, nici un slujitor al lui Dumneyeu, timp de aproape 400 de ani ]nainte de Cristos.Ei au devenit astfel ca o turm[ de oi f[r[ c[l[uy[.

Nu au avut nici Lege nici conduc[tor. Dumneyeu nu a fost de partea liderilor religio;i ;i ipocri'i ai acelui timp. "ara a devenit o colonie a Imperiului Roman. De aceea Isus a spus oamenilor lui Israel care L/au urmat ]n pustiuri c[ El nu i/ar fi trimis departe ]nfometa'i. El a avut mil[ de turma f[r[ c[l[uy[. :i erau mul'i suferinyi ]n acel timp.

}nv['[torii Legii erau cei care aveau stabilite drepturile< Fariseii au fost de origine evreiasc[ din Israel. Ace;tia erau foarte m\ndri.

}nv['[torii Legii L/au ]ntrebat pe Isus ]n Evanghelia dup[ Luca 10>25, “Ce s[ fac ca s[ mo;tenesc via'a vecinic[?” Atunci El a ;tiut c[ n/a fost nici unul mai bun dec\t el dintre poporul lui Israel. A;a c[ acest ]nv['[tor al Legii (unul dintre cei care nu erau ]nc[ iyb[vi'i) L/a provocat, spun\nd, “Ce s[ fac ca s[ mo;tenesc via'a vecinic[?”

Acest ]nv['[tor al Legii este reflec'ia a noi ]n;ine. El L/a ]ntrebat pe Isus, “Ce s[ fac ca s[ mo;tenesc via'a vecinic[?” Isus i/a spus, “Ce este scris ]n Lege? Cum o interpreteyi tu?”

Atunci el a r[spuns>“S[ iube;ti pe Domnul, Dumneyeul t[u, cu toat[ inima ta, cu tot sufletul t[u, cu toat[ puterea ta ;i cu tot cugetul t[u.” ;i “iube;ti pe aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i.” :i El i/a spus lui, “Bine ai r[spuns < f[ a;a, ;i vei avea via'a vecinic[.” Isus i/a spus lui, “Bine ai r[spuns < f[ a;a, ;i vei avea via'a vecinic[.”

El L/a provocat pe Isus ne;tiind c[ el ]nsu;i era r[u, era un p[c[tos care nu putea face ceva bun. De aceea Isus l/a ]ntrebat, “Ce este scris ]n Lege? Cum cite;ti ]n ea? ”


Ce ]n'elegi tu din Lege?
Suntem p[c[to;i ;i neputincio;i
s[ tr[im dup[ Lege

“Cum cite;ti ]n ea? ” “Bine ai r[spuns < f[ a;a, ;i vei avea via'a vecinic[.” “Cum cite;ti ]n ea?” Aceasta ]nseamn[ modul cum ]n'elegi ;i cuno;ti Legea.

A;a cum fac mul'i oameni ]n yilele noastre, ;i acel ]nv['[tor al Legii s/a g\ndit c[ Dumneyeu i/a dat Legea pentru a o p[stra ;i a tr[i dup[ ea. Deci el a r[spuns, “S[ iube;ti pe Domnul, Dumneyeul t[u, cu toat[ inima ta, cu tot sufletul t[u, cu toat[ puterea ta ;i cu tot cugetul t[u < ;i pe aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i.”

}ntr/adev[r Legea a fost f[r[ gre;eal[. Era o Lege perfect[. El ne/a spus s[/L iubim pe Dumneyeu cu toat[ inima ;i sufletul nostru, cu toat[ puterea ;i mintea noastr[ ;i ne iubim aproapele ca pe noi ]n;ine. Era nemaipomenit pentru noi s[/l iubim pe Dumneyeu cu toat[ inima ;i puterea noastr[, dar a fost Cuv\ntul sf\nt care n/ar fi putut fi 'inut ]ntocmai niciodat[ .

“Care este ]n'elesul t[u?” ]nseamn[ c[ Legea este dreapt[ dar cum o ]n'elegi tu? }nv['[torul Legii a creyut c[ Dumneyeu i/a dat Legea pentru a o urma ]ntocmai. Dar Legea lui Dumneyeu ne/a fost dat[ pentru ca noi s[ ne cunoa;tem deficien'ele ;i care s[ ne arate toate gre;elile. Aceasta a deyv[luit p[catele noastre, “Tu ai p[c[tuit. Tu ai omor]t c\nd tu mi/ai spus c[ nu vei omor]. De ce nu mi te/ai supus ?”

Legea le/a f[cut cunoscute oamenilor p[catele din inimile lor. S[ prespunem c[ ]n drumul meu, am v[yut ni;te pepeni cop'i pe c\mp. Dumneyeu mi/a spus ]n Lege, “S[ nu culegi ace;ti pepeni s[/i m[n\nci. Pentru c[ M[ vei face de ru;ine dac[ faci a;a.” “Da, Tat[.” “Terenul apar'ine acelui om deci nu trebuie s[/i culegi.” “Da, Tat[.”

}n momentul c\nd noi afl[m c[ dup[ Lege c[ n/ar trebui s[/i culegem, sim'im exact o puternic[ dorin'[ s[/i culegem. Dac[ ]ncerc[m s[ oprim un iyvor, se va vedea c[ reac'ia va fi invers[, acesta ]ncerc\nd s[ '\;neasc[ ]n sus. P[catele oamenilor sunt de acela;i fel.

Dumneyeu ne/a spus s[ nu facem niciodat[ ceva r[u. Dumneyeu poate spune a;a pentru c[ El este sf\nt, pentru c[ El este complet, pentru c[ El poate face doar a;a. Pe de alt[ parte, noi nu putem ‘niciodat[’ p[c[tui ;i ‘niciodat[’ face bine. Noi ‘niciodat[’ nu avem ceva bun ]n inimile noastre. Legea spune niciodat[ (este stipulat cu cuv\ntul ‘niciodat[’). De ce? Pentru c[ oamenii au diferite pofte ]n inimile lor. Noi ac'ion[m dup[ poftele noastre. Noi comitem acte de adulter pentru c[/l avem ]n inimile noastre.

Trebuie s[ citim Biblia cu aten'ie. :i eu c\nd am ]nceput s[ cred ]n Isus, am creyut conform Cuv\ntului. C\nd am citit c[ Isus a murit pe Cruce pentru mine, nu mi/am putut 'ine lacrimile s[ nu curg[. Am fost o persoan[ at\t de rea c[ El a trebuit s[ moar[ pe Cruce pentru mine.... M/a durut inima at\t tare ]nc\t am creyut ]n El. Apoi m/am g\ndit, ‘Dac[ voi crede atunci ar trebui s[ cred conform Cuv\ntului.’

C\nd am citit Exodul 20, acolo se spune, “S[ nu ai al'i dumneyei afar[ de Mine.” M/am rugat cu poc[in'[ conform cuv\ntului S[u. Am c[utat ]n memoria mea s[ v[d ce am f[cut ceva bun ]n fa'a Lui, dac[ I/am chemat numele ]n yadar, sau dac[ m/am ]nchinat altor dumneyei. Am realiyat c[ m/am ]nchinat altora de multe ori ]n timpul ritualurilor ]ntru onorul str[mo;ilor mei. Am p[c[tuit av\nd credin'[ ]n al'i dumneyei.

A;a c[ m/am rugat cu poc[in'[, “Dumneyeule, am adorat al'i idoli. Ar trebui s[ fiu judecat pentru asta. Te rog iart[/mi p[catele. Nu voi mai face niciodat[.” Prin urmare la vremea aceea am creyut c[ am reyolvat problema p[catului.

Am ]ncercat s[ m[ g\ndesc dac[ I/am strigat numele ]n yadar. :i apoi mi/a adus aminte c[ prima dat[ c\nd am ]nceput s[ cred ]n Dumneyeu, am fumat. Prietenii mei mi/au spus, “Nu/L vei face de ru;ine pe Dumneyeu fum\nd? Ce fel de cre;tin e;ti tu dac[ fumeyi?”

Deci I/am strigat numele ]n yadar, nu/i a;a? A;a c[ m/am rugat din nou, “Doamne, am strigat numele T[u ]n yadar. Te rog, iart[/m[. Nu voi mai fuma.” :i am ]ncercat din nou s[ m[ las de fumat chinuindu/m[ aproape un an de yile. A fost foarte greu, aproape imposibil s[ m[ opresc. Dar p\n[ la urm[ am reu;it s[ m[ opresc complet din fumat.Am sim'it c[ un alt p[cat a fost reyolvat.

Urm[toarea a fost s[ “p[streye yiua Sabatului sf\nt[.” Asta ]nseamn[ s[ nu faci nimic duminica > nici afaceri, nici s[ c\;tigi bani.... Deci am ]ncercat din r[sputeri.

Apoi a fost “onoreay[/'i tat[l ;i mama.” I/am onorat c\nd am fost departe dar am suferit c\nd am fost aproape. “Oh, Doamne, am p[c[tuit ]n fa'a Ta. Te rog, iart[/m[.” :i m/am rugat ]ntru iertare.

Apoi p[rin'ii mei au murit, deci nu am putut s[/I mai cinstesc. Ce/a; fi putut face? “Doamne, Te rog, iart[ acest p[c[tos. Tu ai murit pe Cruce pentru mine.” :i i/am fost at\t de recunosc[tor lui Dumneyeu!

}n acest fel am creyut c[ pe r\nd am reyolvat toate p[catele mele. Au mai fost celelalte porunci, s[ nu omori, s[ nu comi'i adulter, s[ nu fii piymuitor... Am realiyat c[ nu am 'inut nici m[car una singur[. M/am rugat toat[ noaptea. Dar dup[ cum ;tii, s[ te rogi ne]ncetat pentru iertarea p[catelor nu este chiar at\t de pl[cut. Haide'i s[ vorbim despre asta.

C\nd m/am g\ndit la crucificarea lui Isus, ]n mintea mea am luat parte la acea durere. El a murit pentru noi, cei care n/am putut s[ tr[im dup[ Cuvintele Sale. Am pl\ns toat[ noaptea g\ndindu/m[ c\t mult ]l iubeam ;i c\t de recunosc[tor ]i eram pentru aceast[ bucurie.

}n primul an c\nd mergeam la biserica a fost agreabil dar urm[torii ani au devenit mai pu'in pl[cu'i deoarece ]mi era din ce ]n ce mai greu s[/mi curg[ lacrimile din moment ce f[cusem asta destul de des.

Iar dup[ ce nu mai aveam lacrimi de pl\ns ]n biseric[, obi;nuiam s[ urc ]n mun'i ;i s[ 'in post 3 yile.Apoi lacrimile mele au curs din nou. Ochii mi/au fost plini de lacrimi, am revenit printre oamnei, ;i am pl\ns din nou la biseric[.

Oamenii din jur spuneau, “Tu ai devenit tare sf\nt cu rug[ciunile tale ]n mun'i.” Dar lacrimile mi/au secat din nou. Cel de/al treilea an a fost foarte greu. Atunci m/am g\ndit la r[ut['ile pe care le/am f[cut prietenilor ;i colegilor mei cre;tini ;i am pl\ns din nou. Dup[ 4 ani, lacrimile au secat din nou. Glanda lacrimogen[ din ochii mei nu mai func'iona.

Dup[ 5 ani, nu mai pl\ngeam indiferent c\t de tare a; fi ]ncercat. Dup[ aceea a ]nceput s[/mi curg[ nasul. Iar ]n c\'iva ani am fost deygustat de mine ]nsumi ;i m/am ]ntors din nou la Biblie.



LEGEA EXIST{ PENTRU A NE CUNOA:TE P{CATELE

Ce trebuie s[ ;tim despre Lege?
C[ nu putem s[ o respect[m
niciodat[

}n Epistola lui Pavel c[tre Romani 3>20, scrie ‘Prin Lege vine cuno;tin'a deplin[ a p[catului.’ Am considerat acesta ca un mesaj personal c[tre apostolul Pavel ;i am creyut doar ]n cuvintele pe care le/am ales. Dar dup[ ce lacrimile mi/au secat, n/am mai putut s[/mi continui via'a ]n credin'[.

A;a c[, am p[c[tuit ]n mod repetat ;i am descoperit c[ am p[c[tuit ]n inima mea fiind imposibil s[ tr[iesc dup[ Lege. :i n/am putut suporta asta. Dar n/am putut nici s[ m[ despart de Lege deoarece credeam c[ a fost dat[ pentru ca noi s[ ne supunem.}n cele din urm[, am devenit un ]nv['[tor al Legii exact ca cei din Scriptur[. Dar traiul meu a;a a fost foarte dificil.

A;a c[, ca s[ scap de toate greut['ile, am ]ncercat s[ caut un preot ce predica despre rena;terea din ap[ ;i Spirit. Am ]nt\lnit unul care spunea c[ toate p[catele noastre au fost iyb[vite.

C\nd am auyit c[ eram f[r[ de p[cat, a fost ca o adiere de v\nt proasp[t ]n inima mea. Dup[ ce am citit Legea, am avut cuno;tin'a tuturor p[catelor mele. Am ;tiut c[ am ]nc[lcat cele Yece Porunci ]n inima mea. P[c[tuiind ]n inima mea, am fost iar[;i p[catos, ;i a;a am devenit un slujitor al Legii.

Am ]ncercat s[ p[strey Legea ;i am fost fericit. C\nd n/am putut s/o p[strey, am fost nefericit, trist ;i sup[rat. La sf\r;it, am fost istovit. Dac[ de la ]nceput, a; fi ;tiut “Nu, nu. Legea are un alt sens. Legea ]'i arat[ c[ tu e;ti doar f[r\m[ a p[catului < tu iube;ti banii, sexul opus, ;i lucrurile care par frumoase. Tu iube;ti anumite lucruri mai mult dec\t pe Dumneyeu. Vrei s[ p[streyi ;i s[ urmeyi cursul lucrurilor lume;ti. Legea 'i/a fost dat[ nu ca s[/o p[streyi ci ca s[ te cuno;ti pe tine ca un p[c[tos cu gre;ealile din inima ta.”

Dac[ cineva mi/ar fi ar[tat asta de la ]nceput, n/a; fi suferit timp de 10 ani. Astfel a trebuit s[ tr[iesc sub puterea Legii timp de 10 ani p\n[ am realiyat acest lucru.

Cea de/a patra lege este ‘s[ p[streyi yiua Sabatului sf\nt[.’ Aceasta ]nseamn[ c[ n/ar trebui s[ lucr[m ]n yiua Sabatului. Asta ]nseamn[ c[ nici n/ar trebui s[ mergem, nici n/ar trebui s[ c[l[torim, nici n/ar trebui s[ facem nimic. :i am creyut c[ ar trebui s[ merg pe jos ]n locurile unde trebuie s[ predic pentru a fi cinstit. La urma urmelor, trebuie s[ predic despre Lege. Astfel am creyut c[ trebuie s[ practic ceea ce predic. A fost at\t de dificil c[ de multe ori am fost pe punctul de a renun'a.

St[ scris ]n biblie > “Care/i ]n'elesul t[u din ea?” Eu n/am ]n'eles aceast[ ]ntrebare ;i pentru asta am suferit timp de 10 ani. }nseamn[ c[ nici acel ]nv['[tor al Legii n/a ]n'eles bine. El a creyut c[ dac[ se supune Legii ;i tr[ie;te atent, va fi binecuv\ntat ]n fa'a lui Dumneyeu.

Dar Isus i/a spus, “Care/i ]n'elesul t[u din ea?”. Da, tu ai r[spuns corect < Tu e;ti exact a;a cum este scris. }ncearc[ s/o p[streyi. Vei tr[i dac[ vei face a;a dar vei muri dac[ n/o vei putea p[stra. Plata p[catului este moartea. “Vei muri dac[ nu faci a;a.” (Opusul vie'ii este moartea, nu/i a;a?)

Dar ]nv['[torul Legii nici atunci n/a ]n'eles bine. }nv['[torii Legii suntem noi, tu ;i cu mine. Am studiat teologia timp de 10 ani. Am ]ncercat totul, am citit totul ;i am f[cut totul > am 'inut post, am vorbit alte limbi.... Am citit Biblia timp de 10 ani crey\nd c[ voi ]nf[ptui ceva. Dar din punct de vedere spiritual am fost orb.

De aceea un p[c[tos va trebui s[ ]nt\lneasc[ pe cineva care s[/l fac[ s[ vad[ c[ Domnul ;i salvatorul nostru este Isus. Apoi va ;ti c[, “Ah! Nu trebuie s[ mai p[strey Legea. Indiferent c\t de mult ]ncerc[m, noi vom muri ]ncerc\nd s/o p[str[m. Dar Isus a venit s[ ne salveye cu apa ;i Spirit! Aleluia!” Putem fi iyb[vi'i prin ap[ ;i Spirit. Este ]ndurarea, ;i darul lui Dumneyeu. S[/L l[ud[m deci pe Domnul nostru.

Am fost norocos s[/mi dau seama de asta ]n timp util dar sunt unii care/;i petrec ]ntreaga via'[ studiind teologia ]n yadar ;i niciodat[ nu vor realiya adev[rul p\n[/n yiua mor'ii lor. Sunt unii care cred timp de yeci de ani din genera'ie ]n genera'ie dar niciodat[ nu vor ajunge s[ se nasc[ din nou.

Noi sc[p[m de povara p[catelor c\nd realiy[m c[ nu trebuie s[ tr[im dup[ Lege ci s[ st[m ]n fa'a lui Isus ;i s[ ascult[m evanghelia apei ;i Spiritului. C\nd }l ]nt\lnim pe Isus ]n acest fel, suntem absolvi'i de toate judec['ile ;i chinurile iadului. Suntem cei mai p[c[to;i dar putem deveni drep'i pentru c[ El ne/a salvat cu ap[ ;i s\nge.

Isus ne/a spus c[ nu putem tr[i niciodat[ dup[ voin'a Lui. El a spus acela;i lucru ;i ]nv['[torului Legii dar acesta n/a ]n'eles. A;a c[ Isus i/a dat acestuia o pild[ acestuia pentru a ]n'elege.


Ce/l face pe om s[ e;ueye
]n credin'a sa?
P[catul

“Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A c[yut ]ntre ni;te t\lhari, care l/au deybr[cat, l/au j[fuit de tot, l/au b[tut ydrav[n, au plecat, ;i l/au l[sat aproape mort.” (Evanghelia dup[ Luca 10>30). Isus i/a spus c[ ;i el a suferit toat[ via'a lui ca acest om b[tut de ho'ii care l/au l[sat aproape mort.

Un om a cobor\t de la Ierusalim la Ierihon. Ierihonul repreyint[ lumea str[veche iar Ierusalimul este simbolul ora;ului religios < este ora;ul credin'ei, al celor care pream[resc Legea.

“Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A c[yut ]ntre ni;te t\lhari, care l/au deybr[cat, l/au j[fuit de tot, l/au b[tut ydrav[n, au plecat, ;i l/au l[sat aproape mort.” Ierusalimul a fost un mare ora; cu popula'ie mult[. Acolo era un mare preot, gayda tuturor preo'ilor, Levi'ilor ;i multor remarcabili oameni ai religiei. Mul'i dintre ace;tia cuno;teau foarte bine Legea. Ei au ]ncercat s[ tr[iasc[ dup[ Lege dar au dat gre; drept urmare s/au ]ndreptat spre Ierihon. :i a;a au continuat s[ p[c[tuiasc[ ]n acea lume (Ierihon) ]nt\lnind ho'ii.

Omul a ]nt\lnit ho'i ]n drumul de la Ierusalim spre Ierihon care l/au deybr[cat de haine. ‘A fi deybr[cat de haine’ ]nseamn[ a pierde ‘tot ce trebuie ]mplinit (dreptatea)’, credin'a lui. Este imposibil pentru noi s[ tr[im dup[ Leges] fim la nivelul Legii. Apostolul Pavel spune ]n Epistola lui Pavel c[tre Romani 7, “C[ci binele, pe care vreau s[/l fac, nu/l fac, ci r[ul, pe care nu vreau s[/l fac, iac[ ce fac! :i dac[ fac ce nu vreau s[ fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci p[catul care locuie;te ]n mine.”

A; fi vrut s[ pot face numai bine ;i s[ tr[iesc dup[ cuvintele Sale. Dar din inima oamenilor ies g\nduri rele, preacurvii, curvii, omorurile, furti;aguri, l[comii, vicle;ugu-ri, ]n;el[ciuni, faptele ru;inoase, ochiul r[u, hula, trufia, nebunia (Evanghelia dup[ Marcu 7>21/23].

Pentru c[ toate acestea s[l[;luiesc ]n inima noastr[ ;i ies la iveal[ mai devreme sau mai t\ryiu, noi facem mai mult ceea ce nu ar trebui s[ facem ]n loc s[ facem ceea ce trebuie. Astfel persever[m s[ repet[m nelegiuirile din inimile noastre. Astfel la cel mai mic impuls din partea diavolului p[c[tuim.



P{CATELE DIN INIMA OAMENILOR

Putem tr[i dup[ Lege?
Nu

Se spune ]n Evanghelia dup[ Marcu 7, “Afar[ din om nu este nimic care, intr\nd ]n el, s[/l poat[ spurca < dar ce iese din om, aceea/l spurc[.”

El ne spune c[ ]n inima oamenilor s[l[;luiesc g\ndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furti;agurile, l[comiile, vicle;ugurile, ]n;el[ciunile, faptele de ru;ine, ochiul r[u, hula, trufia, nebunia. Cu to'ii avem crima ]n inimile noastre.

Nu exist[ nici un om care s[ nu p[c[tuiasc[. Mamele 'ip[ la copii lor, “Nu, s[ nu faci asta. "i/am spus c[ nu faci asta, blestematule. "i/am spus c[ nu faci a;a.” :i apoi, “Vino aici. "i/am spus c[ nu faci asta. Te voi omor] pentru asta.” {ceasta este de fapt crim[. Pute'i omor] copiii cu astfel de cuvinte.

Copiii no;tri trebuie s[ fie st[p\nii vie'ii lor pentru c[ ei vor pleca de l\ng[ noi mai repede sau mai t\ryiu < dac[ noi ne arunc[m toat[ furia asupra lor, ei vor muri. Noi ]i vom omor] ]n fa'a lui Dumneyeu. Uneori ne speriem pe noi ]n;ine cu reac'iile noastre. “O, Doamne, De ce am f[cut a;a?” Ne uit[m la urmele loviturilor dup[ ce ne lovim copiii ;i ne g\ndim c[ trebuie s[ fi fost nebuni pentru fapta pe care am f[cut/o. Putem face a;a ceva doar pentru c[ avem r[utate ]n inimile noastre.

A;a c[ ‘Fac ceea ce nu ar trebui s[ fac’ ]nseamn[ c[, to'i facem r[u pentru c[ suntem r[i. Deci pentru Satan este u;or s[ ne ademeneasc[ spre a p[catui.

S[ spunem c[ un om n/a fost ]nc[ iyb[vit ;i locuie;te ]ntr/o colib[ timp de 10 ani< st[ ]n fa'a unui perete ;i mediteay[ exact ca Sung/Chol, marele c[lug[r coreean. Este bine c[ st[ cu fa'a la perete, dar cineva trebuie s[/i aduc[ m\ncare sau s[/i arunce murd[ria.

A;a c[ el va trebui s[ aib[ contact cu cineva. N/ar fi nici o problem[ dac[ ar fi un b[rbat, dar s[ presupunem c[ este o femeie frumoas[. Dac[ s/ar ]nt\mpla s[ o vad[, tot chinul lui de a sta cu fa'a la perete ;i de a medita ar fi ]n yadar. Pentru c[ el g\nde;te, “N/ar trebui s[ comit adulter < Chiar dac[ exista ]n inima mea ar trebui alungat. Nu! Trebuie s[ alung acest g\nd din mintea mea!”

Toate aceste g\nduri dispar ]n momentul ]n care o vede. Dup[ plecarea acesteia, prive;te ]n inima sa. 5 ani de munca grea, totul pentru nimic!

Este at\t de simplu pentru Satan s[/l ]ndep[rteye pe om de ceea ce este drept. Tot ceea ce are de f[cut Satan este s[/l impulsioneye pu'in pe om. At\ta timp c\t omul nu este iyb[vit, el continu[ s[ p[c[tuiasc[.El se roag[ pentru iertarea p[catelor sale ]n fiecare duminic[, 'ine post 40 de yile, 100 de yile de rug[ciuni... ]ns[ Satan ]l ademene;te cu pl[cerile vie'ii.

“Vreau s[/'i ofer o poyi'ie important[ ]n firm[, dar tu e;ti cre;tin ;i nu po'i munci duminica, nu/i a;a? Este un post foarte important. Poate c[ ai putea munci 3 duminici ;i s[ te duci la biseric[ doar una pe lun[. }n acest fel te vei bucura de un mare prestigiu ;i vei avea ;i un salariu pe m[sur[. Ce yici de asta?” La aceast[ ofert[, probabil 100 de oameni din 100 ar fi acceptat.

Dac[ aceasta nu merge ]nseamn[ c[ este posibil ca ei s[ s[ aib[ sl[biciune pentru femei. Este foarte posibil ca Satan s[ aduc[ o femeie ]n fa'a unui om, iar ]n urm[toarea clip[ acel om s[ se ]ndr[gosteasc[ p\n[ peste cap ;i s[/l uite pe Dumneyeu. ]n acest fel poate fi ]nl[turat[ credin'a.

Dac[ ]ncerc[m s[ tr[im dup[ Lege, ne vom treyi ]n cele din urm[ doar cu povara p[catelor, durerii ;i a s[rciei < vom pierde astfel dreptatea credin'ei . “Se cobora din Ierusalim la Ierihon. A c[yut ]ntre ni;te t\lhari, care l/au deybr[cat, l/au j[fuit de tot, l/au b[tut ydrav[n, au plecat, ;i l/au l[sat aproape mort.”

 Sensul acestei ]nv['[turi este c[ ]ncercarea noastr[ de a r[m\ne ]n Ierusalim ;i de a tr[i dup[ voin'a lui Dumneyeu, poate da gre; din cauya sl[biciunilor noastre, oric\t am ]ncerca.

:i apoi ne vom ruga din nou lui Dumneyeu pentru iertare. “Doamne, am p[c[tuit. Te rog, iart[/m[ < Nu voi mai p[c[tui din nou. }'i promit c[ acesta a fost ultimul.Te implor s[ m[ ier'i aceasta fiind ultima dat[.”

Dar niciodat[ nu dureay[ prea mult. Oamenii nu pot tr[i ]n aceast[ lume f[r[ a p[c[tui. Poate c[ ]ncearc[m s[ evit[m p[catul de c\te ori putem, dar a nu p[c[tui deloc ar fi imposibil. A;a c[ p[c[tuie;te din nou. “Dumneyeule, iart[/m[.” Continu\nd ]n acest fel el se va abate de la biseric[ (religie). El se ]ndep[rteay[ din ce ]n ce mai mult de Dumneyeu din cauya p[catelor sale ;i va sf\r;i ]n iad.

A c[l[tori la Ierihon ]nseamn[ a dec[dea ]n p[cat< ]nseamn[ apropierea din ce ]n ce mai mult de p[cat ;i ]ndep[rtarea din ce ]n ce mai mult de Ierusalim. La ]nceput Ierusalimul era mai aproape. Dar cum p[catele se repet[ mereu, ne vom g[si st\nd pe str[yile ora;ului Ierihon < ne apropiem din ce ]n ce mai mult de acea lume.


Cine poate fi salvat?
Cel ce renun'[ s[ mai ]ncerce
pe cont propriu

Pe cine a ]nt\lnit acel om ]n calea lui spre Ierihon?

I/a ]nt\lnit pe ho'i. Cel ce nu tr[ie;te conform Legii devine asemeni unui c\ine umil. Bea, doarme oriunde ;i/;i face nevoile pretutindeni. Acest c\ine se treye;te ]n yiua urm[toare ;i bea din nou. Este at\t de s[rman ]nc\t s/ar hr[ni cu propriile nevoi . Pentru c[ este doar un c\ine.:tie c[ n/ar trebui s[ bea. Se c[ie;te dar ]n yiua urm[toare va bea din nou.

Este asemeni omului care ]nt\lne;te ho'ii ]n calea lui spre Ierihon. El este l[sat ]n urm[ r[nit ;i aproape mort. }n inima omului sunt doar p[cate. Acesta este de fapt omul.

Oamenii cred ]n Isus ;i ]ncearc[ s[ tr[iasc[ dup[ Legea Ierusalimului dar ]n inima lor r[m\n numai p[cate. Tot ceea ce r[m\ne ]n urma lor sunt stric[ciunile p[catului. Iar cei cu p[cat ]n inima lor vor fi arunca'i ]n iad. Ei ;tiu lucrul [sta dar nu ;tiu ce trebuie s[ fac[. Nu/i a;a c[ ;i noi am fost ]n aceea;i situa'ie? Da. :i noi suntem la fel.

}nv['[torul Legii a ]n'eles gre;it Legea lui Dumneyeu ;i s/a chinuit toat[ via'a sa, p\n[ la urm[ sf\r;ind ]n iad, r[nit. El este asemenea nou[.

Doreşti să cunoşti mai mult despre naşterea din nou din apă şi Duh? Te rog să apeşi pe reclama de mai jos pentru a-ţi obţine cartea gratuită despre naşterea din nou din apă şi Duh.
A te naşte din nou

Doar Isus ne poate salva. Exist[ at\t de mul'i oameni]n jurul nostru care ]ntotdeauna ei au pretins c[ ;tiu mai multe dec\t ceilal'i. Ei pretind c[ tr[iesc dup[ Legea lui Dumneyeu. Dar nu pot fi cinsti'i cu ei ]n;i;i pentru c[ sunt prea preocupa'i de ]nf['i;area exterioar[ ;i vor s[ par[ credincio;i dar ]n realitate nu sunt.

Printre ei p[c[to;i ]n drumul lor spre Ierihon sunt ;i cei care sunt b[tu'i de ho'i ;i cei care sunt deja mor'i. Trebuie s[ fim con;tien'i c\t de slabi suntem noi ]n fa'a lui Dumneyeu.

Noi trebuie s[ admitem ]n fa'a Lui, “Dumneyeul meu, m[ voi duce ]n iad dac[ nu m[ vei salva. Te rog, salveay[/m[. Voi merge oriunde vrei Tu s[ merg indiferent de grindin[ sau furtun[ dac[ ]mi ar['i cuvintele adev[ratei evanghelii. D[c[ Tu m[ p[r[se;ti, voi ajunge ]n iad. Te implor s[ m[ salveyi.”

Cei care ;tiu c[ se ]ndreapt[ spre iad, cei care renun'[ s[ mai ]ncerce pe cont propriu ;i se aga'[ de Dumneyeu, doar ace;tia pot fi salva'i. Niciodat[ noi nu putem fi salva'i pe cont propriu.

Noi trebuie s[ ;tim c[ suntem exact ca ;i cel care a fost dobor\t de ho'i.

Înapoi

 


Versiunea de tipărire   |   Trimite prin email această pagină de site unui prieten

 
Bible studies
    Predici
    Declaraţie de credinţă
    Ce este evanghelia?
    Termeni biblici
    ÎFP despre Credinţa creştină

   
Copyright © 2001 - 2019 The New Life Mission. ALL RIGHTS reserved.