Cărți creștine gratuite pentru studii biblice despre mântuire, Duhul Sfânt,
Cortul și Apocalipsa lui Ioan

Acasă  |  Harta site-ului  |  Contact  |  Ajutor    
Studii biblice Cărți creștine gratuite cărți electronice creștine gratuite Despre noi
 



Predici asupra unor subiecte importante, de către PaulC. Jong

 

Înțelesul Evangheliei originalea nașterii din nou


< Ioan 3:1-6 >

„Între Farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaș al Iudeilor. Acesta a venit la Isus noaptea, și I-a zis: „Învățătorule, știm că ești un Învățător, venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe cari le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu El”. Drept răspuns Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu”. Nicodim I-a zis: „Cum se poate naște un om bătrân?. Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale, și să se nască?.” Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îți spun, că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu. Ce este născut din carne, este carne, și ce este născut din Duh, este duh””.



Care este înțelesul nașterii din nou, potrivit Bibliei?

Este nașterea din nou legată de
emoția fizică și schimbare?
Nu. A fi născut din nou este legat de
schimbarea spirituală. E, ca un păcătos
să se nască din nou ca un
om fără păcat.

În această lume, sunt mulți care vor să se nască din nou, crezând în Isus. Dar mi-ar plăcea să vă spun în primul rând că, nașterea din nou nu depinde de noi, cu alte cuvinte, nu poate fi obținută prin fapte.

Cei mai mulți creștini au această concepție greșită. Ei cred că sunt siguri că sunt născuți din nou deoarece au construit multe biserici noi, deoarece unii se dedică predicării pe Hristos ca misionari printre oameni de neatins din țara aluziilor, deoarece unii refuză să se căsătorească și-și petrec toată energia făcând ceea ce ei cred că este lucrarea lui Dumnezeu.

Și aceasta nu este tot. Există de asemenea oameni care donează sume mari de bani bisericii lor, sau poate că mătură podeaua bisericii în fiecare zi. Totul în toate, ei își dedică timpul și proprietățile, bisericii lor. Iar ei cred că prin toate aceste eforturi vor câștiga coroana vieții. Ei speră că Dumnezeu le vor recunoaște eforturile și-i vor lăsa să se nască din nou.

Ceea ce vreau să spun, este că, există mulți oameni devotați care doresc să se nască din nou. Ei se găsesc peste tot. Ei lucrează din greu, sperând că într-o zi Dumnezeu îi vor binecuvânta și-i vor lăsa să se nască din nou. Ei se găsesc în instituții de rugăciune, seminarii și sanatorii. Este atât de păcat că ei nu cunosc adevărul despre nașterea din nou.

Ei toți gândesc totul în termenii faptelor lor, „Dacă fac aceasta perfect, mă voi naște din nou”. De aceea, ei își pun toate eforturile în aceste lucrări, crezând că ei construiesc fundația necesară nașterii din nou, și se gândesc, „Și eu mă voi naște din nou într-o zi, ca pastorul Wesley!”. Și citind Ioan 3:8, ei interpretează versetul ca să însemne că nimeni nu poate spune de unde vine binecuvântarea nașterii din nou sau unde se duce.

De aceea, ei nu pot decât să lucreze în speranțele că Isus le va permite să se nască din nou într-o zi. Sunt mulți care gândesc, „Dacă continui să încerc așa, Isus îmi va permite să mă nasc din nou într-o zi”. Mă voi naște din nou fără ca măcar să fiu conștient de aceasta. Într-o dimineață, simplu mă voi trezi născut din nou și voi ști că sunt destinat pentru cer”. Oh, cât de nefructificate sunt speranțele și credința lor!.

Nu ne putem niciodată naște așa!. Nu ne putem naște niciodată din nou stând departe de băutură alcoolică și țigări, sau frecventând biserica sârguincios. Așa cum a spus Isus, noi trebuie „să ne naștem din nou din apă și din Duh” pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu. Și apa și Duhul sunt singurele condiții ale lui Dumnezeu pentru nașterea din nou.

Dacă cineva nu se naște din nou din apă și din Duh, toate eforturile de a fi drept în fața lui Isus sunt în zadar. Cineva nu se poate naște din nou cu oferte, donări, sau devoțiuni. El poate gândi așa, că, deoarece doar Dumnezeu știe cine sunt născuții din nou, el nu poate ști dacă este sau nu născut din nou.

Poate fi o consolare pentru el să gândească așa, dar nașterea din nou nu se poate ascunde sub masă. El ar ști aceasta cu siguranță, și alții din jurul lui ar simți așa.

Probabil noi n-am simți aceasta fizic, dar am simți aceasta cu siguranță foarte bine, spiritual.Cei cu adevărat născuți din nou, sunt acei credincioși renăscuți prin cuvântul lui Dumnezeu, cuvintele apei, sânge și Duh. Dar cei care nu sunt născuți din nou nu vor înțelege aceasta așa cum nici Nicodim nu a putut.

De aceea noi trebuie să ascultăm cuvintele adevărului, răscumpărarea prin botezul și sângele lui Isus. În timp ce asultăm și învățăm cuvintele lui Dumnezeu, putem găsi adevărul aici. De aceea, e foarte important să ne deschidem mințile și să ascultăm cu grijă.

„Vântul suflă încotro vrea, și-i auzi vuietul; dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul”(Ioan 3:8)

Când o persoană care nu este născută din nou citește acest pasaj, el gândește: „Ah! Isus a spus că nu știu când sunt născut din nou. Nimeni nu știe!”. Și gândul îl consolează. Dar aceasta nu este adevărat. Noi nu putem ști de unde vine vântul sau încotro pleacă, dar Dumnezeu știe totul.

Chiar și printre cei născuți din nou, sunt câțiva care nu realizează aceasta de la început. Aceasta e de înțeles. Dar în inima unui astfel de om, este Evanghelia: cuvintele răscumpărării prin botezul și sângele lui Isus.

Aceasta este mărturisirea nașterii din nou. Cel care aude Evanghelia și realizează, „Oh, atunci sunt fără păcat. Atunci, am fost mântuit și născut din nou”. Când el crede și ține Evanghelia apei și a Duhului în inima lui, devine justificat, un copil al lui Dumnezeu.

Cineva poate fi întrebat, „ Ești născut din nou?” și el ar răspunde, „Încă nu”. „Atunci ești mântuit?” „Da, cred că sunt mântuit”. Dar el face o afirmație contradictorie, nu-i așa?. El face așa deoarece el crede că atunci când o persoană se naște din nou, el ar trebui de asemenea să fie schimbat în carnea lui.

Astfel de oameni privesc nașterea din nou ca o schimbare a stilului de viață. Dar adevărul este că ei nu înțeleg Evanghelia nașterii din nou din apă și din Duh.

Sunt atât de mulți care nu înțeleg înțelesul nașterii din nou. E așa de păcat. Sunt nu doar laicii, ci și cei mai mulți dintre liderii bisericii care operează sub deziluzia lor. Inimile acelora dintre noi care sunt născuți din nou jelesc acești oameni.

Când simțim așa, cât mai multă durere Îi cauzează lui Isus Dumnezeul nostru în cer?.

Haideți să ne naștem din nou cu toții, crezând în Evanghelia nașterii din nou a botezului lui și sângele Lui la Cruce.

Să te naști din nou și să fii mântuit înseamnă același lucru. Dar sunt mulți care nu cunosc acest adevăr. Să te naști din nou înseamnă că păcatul din inima cuiva a fost spălat prin credința în Evanghelia apei și a Duhului. Aceasta înseamnă să devii îndreptățit prin credința în botezul lui Isus și sacrificiul Său la Cruce.

Înainte de a te naște din nou și să fii mântuit, omul este un păcătos, dar după aceea,el este complet fără păcat ca o nouă persoană. El a devenit un copil al lui Dumnezeu cezând în Evanghelia mântuirii.

Să te naști din nou înseamnă să porți hainele botezului lui Isus, murind la Cruce cu Isus, și fiind înviat împreună cu El. Înseamnă că acel cineva a devenit îndreptățit prin cuvintele botezului și a Crucii lui Isus.

Când cineva se naște din nou din pântecele mamei sale, el este un păcătos. Dar când el a auzit adevărata Evanghelie a nașterii din nou din apă și din Duh, atunci el este născut din nou și devine îndreptățit.

Pe dinafară el nu pare diferit, dar el este născut din nou pe dinăuntru, în duhul său.

Aceasta înseamnă să te naști din nou. Dar există atât de puțini care cunosc acest adevăr; nici măcar unul din zece mii. Poți să fii de acord cu mine că sunt atât de puțini care înțeleg adevăratul înțeles al nașterii din nou?.

Acei care cred în Evanghelia apei și a Duhului și sunt născuți din nou din creștini obișnuiți.



Isus e Cel care controlează vântul

Cine poate ști cine e mântuit?
Doar cel născut din nou.

“Vântul suflă încotro vrea, și-i auzi vuietul;dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul”. Isus a vorbit despre acei care nu s-au născut din nou. Cei născuți din nou cunosc despre nașterea din nou, dar Nicodim nu a știut. Dumnezeu cunoaște pe cei născuți din nou, iar înșiși cei născuți din nou, știu aceasta.

Dar cei care nu sunt născuți din nou nu știu cum un om se poate naște din nou exact așa cum ei nu cunosc de unde vine vântul și unde se duce.

Ești capabil să înțelegi aceasta?. Cine mișcă vântul?. Dumnezeu. Cine creează vântul?. Dumnezeu în cer.

Cine controlează clima pe Pământ, canalele de vânt și apă?. Cine pune respirația vieții în lucrurile vii?. Cu alte cuvinte, cine a creeat întreaga viață în această lume și cine a făcut-o să prospere. Nu a fost nimeni altul decât Isus Hristos. Și Isus este Dumnezeu.

Când noi nu cunoaștem cuvintele Evangheliei apei și a Duhului, noi nu putem să ne naștem din nou și nici nu putem să-i învățăm spiritual pe alții. Isus ne-a spus că, dacă cineva nu este născut din apă și Duh, nu se poate naște din nou.

Noi trebuie să credem în Evanghelia apei și a Duhului, Evanghelia puternică care ne face să ne naștem din nou. Duhul intră și locuiește în mințile tuturor acelora care cred în Evanghelia apei și a Duhului.

Isus Hristos S-a botezat pentru a lua toate păcatele omenirii, și a sângerat la Cruce ca să plătească toate aceste păcate. El a fost introdus mântuirea nașterii din nou în inimile întregii omeniri. Când noi credem în această Evanghelie, Duhul intră în inimile noastre. Aceasta este mântuirea nașterii din nou. Când noi credem în spălarea tuturor păcatelor prin botezul lui Isus și sângele Lui, suntem cu adevărat născuți din nou.

În Geneza 1:2, este scris, „Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric, și duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor”. Este scris că Duhul lui Dumnezeu plutea deasupra apelor. Duhul lui Dumnezeu se mișca pe suprafața pământului.

Aceasta înseamnă că Duhul nu poate intra în inimile păcătoșilor. Inima celui care nu e născut din nou este în haos, este umplut cu întunericul păcatului. De aceea, Duhul lui Dumnezeu nu poate locui în inima lui.

Dumnezeu Și-a trimis lumina Evangheliei Sale ca să lumineze inimile păcătoșilor. Dumnezeu a zis: „Să fie lumină”, și a fost lumină. Apoi, și doar atunci, Duhul lui Dumnezeu a putut să locuiască în inimile omului.

De aceea, în inimile născuților din nou, acei care cred în Evanghelia apei și a Duhului, locuiește Duhul lui Dumnezeu. Acesta este înțelesul „nașterii din nou”. Ei sunt născuți din nou în inimile lor, deoarece ei au ascultat cuvintele apei și a Duhului și l-au crezut!.

Cum poate un om să se nască din nou?. Isus a explicat aceasta lui Nicodim, fariseului, zicând, „cine nu se naște din apă și din Duh, nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu”. Nicodim a zis, „cum putem să ne naștem din apă și din Duh?. Putem intra din nou în pântecele mamei și apoi să ne naștem din nou?”. Evident, el a luat-o literar și nu a putut înțelege cum un om putea fi născut din nou.

Și Isus i-a spus, „Tu ești un învățător, și nu știi nici măcar ce înseamnă?”. Isus i-a spus că, dacă cineva nu se naște din nou din apă și Duh, nu poate intra în Împărăția cerurilor, nici măcar să o vadă. Isus i-a spus lui Nicodim adevărul nașterii din nou.

Este adevărat că sunt mulți oameni care cred în Isus fără să fie născuți din nou. Cei mai mulți creștini, ca Nicodim nu sunt născuți cu adevărat din nou.

Nicodim a fost un lider spiritual al Israelului în acel timp, similar liderilor bisericii astăzi. În termeni moderni, el se compara cu un congresman de stat. Potrivit standardelor religioase, el era învățător, un rabi al evreilor, a fost un lider religios al evreilor. De asemenea, el a fost un scolastic realizat.

În Israelul din acele vremuri nu era nici o instituție comparabilă cu școlile de astăzi, așa că toți oamenii se duceau la templu sau în sinagogi, ca să studieze sub „oameni învățați”. Erau învățătorii oamenilor. Întocmai ca astăzi, erau atunci mulți învățători falși.Și ei predau oamenilor fără ca ei înșiși să fie născuți din nou.

Astăzi există atât de mulți lideri religioși, oficiali ai bisericii, învățători, predicatori, bătrâni, și diaconi care nu sunt născuți din nou. Ca și Nicodim, ei nu cunosc adevărul nașterii din nou. Mulți chiar se gândesc că noi trebuie să intrăm în pântecele mamei a doua oară pentru a ne naște din nou. Ei știu că trebuie să se nască din nou, dar nu știu cum.

Și datorită ignoranței lor, ca un om orb atingând un elefant ca să perceapă cu mâinile lor, instrucția lor se bazează pe sentimentele și experiențele lor personale. Ei predică valori lumești în biserică. Și datorită acestui lucru, mulți oameni credincioși sunt preveniți de la nașterea din nou.

Să fii născut din nou nu are nimic de a face cu faptele bune. Suntem născuți din nou prin credința în cuvintele apei, a sângelui și a Duhului pe care Dumnezeu ni l-a dat.

Evanghelia lui Dumnezeu e cea care ne schimbă de la a fi un păcătos, la a fi neprihănit.

Isus a spus aceste cuvinte, „Dacă v-am spus lucruri din lume, și nu le-ați crezut, cum veți crede dacă vă spun lucruri cerești?”. Și într-adevăr, oamenii nu au crezut când Isus le-a spus adevărul că ispășirea pentru toate păcatele lor a fost desăvârșită prin botezul Lui. Ce nu au crezut ei?. Ei nu crezut că răscumpărarea lor a fost făcută posibilă prin botezul lui Isus și moartea Sa la Cruce. Aceasta e ceea a vrut el să spună când a zis că oamenii nu-L vor crede dacă le vorbește „lucruri cerești”.

Ca să ne spele pe noi de toate păcatele, Isus a fost botezat de Ioan Botezătorul și a murit la Cruce, și apoi a fost înviat din morți ca să paveze calea pentru păcătoși să se nască din nou.

De aceea Isus a explicat aceasta lui Nicodim citând Vechiul Testament, „Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce s-a pogorât din cer, adică Fiul omului, care este în cer. Și, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului, pentru ca oricine crede în El, să nu piară ci să aibă viață veșnic㔠(Ioan 3:13-15). Așa cum Moise a înălțat șarpele în pustie, tot așa Fiul omului trebuie să se ridice ca să lase pe oricine crede în El să aibă viață veșnică.

Ce a vrut Isus să spună când a spus acest pasaj din Vechiul „după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului?”. El a citat Testament ca să ilustreze cum botezul și sângele Său vor aduce ispășire pentru toate păcatele omului.

Pentru ca Isus să moară la Cruce, pentru ca El să fie înălțat, prima dată El a trebuit să ia păcatele lumii fiind botezat de Ioan Botezătorul. Deoarece Isus a fost fără păcat, El nu a putut fi crucificat la Cruce. Pentru ca El să fie crucificat, El a trebuit să fie botezat de Ioan Botezătorul și astfel să ia toate păcatele omului asupra Lui.

Doar luând asupra Lui păcatele noastre și plătind pentru ele cu sângele Lui, a putut salva toți păcătoșii de la condamnare. Isus ne-a dat mântuirea nașterii din nou din apă și Duh.

De aceea, cei care cred în Isus ca Mântuitorul lor, poartă hainele botezului Său, mor cu El, și se nasc din nou cu El. Mai târziu, Nicodim a înțeles aceasta.



După cum șarpele a fost înălțat

De ce a fost Isus crucificat?
Deoarece a luat tot păcatul prin
botezul Său.

Cunoști istoria cum Moise a ridicat un șarpe de bronz în pustie?. Istoria e scrisă în Numeri capitolul 21. Acesta spune că sufletele israeliților au ajuns foarte descurajate după exodul din Egipt, făcându-i să vorbească împotriva lui Dumnezeu și a lui Moise.

Drept rezultat, Domnul a trimis printre oameni șerpi veninoși care au intrat în corturile lor, i-au mușcat și omorât. După ce au fost mușcați, corpurile lor au început să se umfle și mulți au murit.

Când oamenii au început să moară, Moise, liderul lor, s-a rugat lui Dumnezeu. „Doamne, te rog salvează-ne”. Dumnezeu i-a spus să facă un șarpe veninos din alamă și să-l pună pe un stâlp. El i-a spus că oricine se va uita la el, va trăi. Moise a făcut așa cum i s-a spus și a proclamat cuvintele lui Dumnezeu oamenilor.

Oricine a crezut în cuvintele sale și s-a uitat la șarpele din bronz a fost vindecat. În același fel, noi trebuie să fim vindecați de mușcăturile otrăvitoare ale diavolului. Poporul Israel a ascultat pe Moise și s-a uitat în sus la șarpele de bronz de pe stâlp și astfel au fost vindecați.

Revelarea șarpelui de pe stâlp a fost condamnarea pentru păcatele omului care a fost adusă asupra lui Isus Hristos prin botezul Său și moartea la Cruce. El a luat-o asupra Lui Însuși ca să plătească plata păcatelor tuturor păcătoșilor din lume. Astfel, El a încheiat toată pedeapsa pentru păcatele noastre.

Isus Hristos a venit în acestă lume ca să salveze pe toți oamenii care au fost destinați să moară din „veninul șarpelui”, tentațiile satanei. Ca să plătească toate păcatele noastre, El a trebuit să fie botezat și să moară la Cruce înainte să fie înviat pentru a-i salva pe aceia care cred în El.

La fel cum israeliții din Vechiul Testament au fost cruțați când s-au uitat în sus la șarpele de pe stâlp, astăzi toți cei care cred în Isus și au credința că El a plătit pentru păcatele noastre prin botezul și sângele Său, poate fi mântuit și născut din nou.

Isus a plătit în întregime pentru păcatele lumii fiind botezat de Ioan Botezătorul la Iordan, moartea Lui la Cruce, și învierea Sa din morți. Acum, toți cei care cred în El pot fi binecuvântați cu mântuire prin mila Sa.

„Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a pogorât din cer, adică Fiul omului, care este în cer” (Ioan 3:13). Ca și compensație pentru păcatele noastre, Isus a fost botezat și a sângerat la Cruce și a deschis porțile cerurilor pentru noi. „Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin mine”, a spus Isus în Ioan 14:6.

Deoarece Isus a fost botezat și crucificat la Cruce ca să deschidă porțile raiului pentru noi, toți cei care cred în mântuirea prin El sunt salvați. Isus a plătit deja pentru păcatele noastre, așa că oricine crede în adevărul apei, a sângelui și a Duhului poate intra în Împărăția cerurilor.

Isus ne-a mântuit cu evanghelia apei și a Duhului. Nașterea din nou vine din credința în botezul și sângele lui Isus și în faptul că El este Dumnezeu.

„Și, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului” (Ioan 3:14). Ce înseamnă acest verset?. A păcătuit El ca noi?. A fost El slab așa cum suntem noi?. A fost El incomplet la fel ca noi?. Nu, nu a fost.

Atunci, de ce a trebuit să fie crucificat?. A fost ca să ne mântuiască și să compenseze toate păcatele noastre.

Acesta este adevărul mântuirii, a nașterii din nou din apă și Duh. Isus a dat o nouă viață tuturor acelora care au crezut în botezul și moartea Sa la Cruce, care a fost compensația pentru păcatele noastre.



Înțelesul apei și al Duhului

Ce înseamnă apa și Duhul?
Apa înseamnă botezul lui Isus, iar
Duhul că El e Dumnezeu

Biblia ne spune că atunci când noi credem în botezul lui Isus și sângele Său la Cruce, am fost născuți din nou. Devenirea de copii ai lui Dumnezeu, fiind născuți din nou, este realizată prin cuvintele scrise ale lui Dumnezeu, Evanghelia apei, a sângelui și a Duhului care este compensația păcatelor noastre.

Potrivit Bibliei, „ap㔠înseamnă botezul lui Isus (1 Petru 3:21), iar „Duhul” înseamnă că Isus este Dumnezeu. Și acesta este adevărul nașterii din nou, că Isus a venit în această lume în carne de om ca să plătească păcatele noastre prin botezul și sângele Său.

El a luat toate păcatele noastre prin botezul Său și a plătit răsplățile păcatului murind la Cruce. Fiind botezat și sângerând la Cruce, El i-a mântuit pe toți acei care cred în El.

Noi trebuie să realizăm că botezul și sângele lui Isus reprezintă mântuirea noastră în aceea că El ne-a mântuit din păcatele noastre. Doar cei care au fost născuți din nou din apă și din Duh pot să vadă și să intre în Împărăția cerurilor. Isus ne-a mântuit cu apa botezului Său, sângele și Duhul Său. Crezi în aceasta?.

Isus este Marele Preot ceresc care a venit jos pe această lume ca să plătească pentru păcatele lumii. El a fost botezat, a sângerat la Cruce și a fost înviat, astfel devenind Mântuitorul acelora care cred în el.

Isus a spus în Ioan 10:7, „Eu sunt ușa”. Isus stă la ușa raiului. Cine deschide ușa pentru noi?. Este Isus Hristos.

El își întoarce fața de la cei care cred în El fără să cunoască adevărul mântuirii sale. El nu permite pe acei care nu cred în botezul Său, sângele și Duhul de a fi născut din nou. El Își întoarce fața de la cei care nu cred în Cuvântul Său scris, care refuză să-I accepte sfințenia și care nu Îl vor recunoaște ca Dumnezeu.

Oricine refuză să creadă în adevărul scris că El a venit în această lume în carne, a fost botezat, și a murit la Cruce ca să compenseze toate păcatele lumii, sau că El a fost înviat a treia zi după crucificare, este părăsit de El și va pieri. După cum este scris, „Plata păcatului este moartea”.

Dar cei care cred în binecuvântarea răscumpărării prin botezul Său, acei care au devenit sfinți în inimile lor, li se permite să intre în Împărăția cerurilor. Aceasta este adevărata Evanghelie a nașterii din nou, Evanghelia care vine la noi prin apă, sânge și Duh. Să fii născut din nou din apă și Duh este adevărata Evanghelie. Doar cei care cred în botezul și sângele lui Isus poate fi născut din nou. Acei care cred în Evanghelia apei, a sângelui și a Duhului sunt fără păcat; deoarece ei sunt acei care sunt cu adevărat născuți din nou.

Dar astăzi, întocmai ca Nicodim nu a fost conștient de adevăr, cei mai mulți oameni cred în Isus fără să cunoască adevărata Evanghelie. Ce membru fruntaș era Nicodim!. Dar el a auzit adevărata Evanghelie de la Isus, și mai târziu, când Isus a fost crucificat, a fost cel care a venit să-I înmormânteze corpul. Pe atunci Nicodim a ajuns cu adevărat să creadă.

În zilele de azi, sunt prea mulți dintre noi care nu cunosc adevărul despre apa și Duhul lui Isus. Mai mult, sunt atâția oameni care nu acceptă adevărul când ei au o șansă să audă adevărata Evanghelie. E așa de păcat.

Isus a făcut posibil ca noi toți să fim născuți din nou. Ce ne-a făcut să ne naștem din nou?. A fost apa, sângele și Duhul. Isus a luat păcatele noastre când a fost botezat. El a murit pe cruce și apoi a fost înviat din morți.

Și El le dă tuturor celor care cred în El binecuvântarea nașterii din nou. Isus este Mântuitorul care permite tuturor celor care cred în El să se nască din nou. Roagă-te să fii întotdeauna cu Isus, Cel care a creat cerurile și pământul și toate lucrurile dintre ele.

Ioan 3:16 spune, „Ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. Noi am câștigat viață veșnică crezând în Isus . Noi ne-am născut din nou crezând în apă și spirit. Adevărul este că dacă noi credem în Evanghelia mântuirii, botezul și sângele lui Isus, și că Isus este Mântuitorul și Dumnezeul, noi putem fi mântuiți.

Dar dacă noi nu credem în acest adevăr, vom fi aruncați în iad pentru eternitate. De aceea Isus i-a spus lui Nicodim, „dacă ți-aș spune lucruri din lume și n-ai crede, cum vei crede dacă îți spun lucruri cerești”.

Ce a făcut Dumnezeu pentru noi?. Mântuirea prin Isus ne-a permis să ne naștem din nou. Isus ne-a mântuit din lume, diavol și păcatele din lume. Ca să mântuiască păcătoșii din această lume de judecata păcatului a luat păcatele noastre prin botez, a fost crucificat la Cruce și apoi înviat din morți.

Este alegerea noastră dacă noi credem în mântuire sau nu. Mântuirea nașterii din nouvine din credință prin botez și sângele lui Isus.

Se spune că sunt două binecuvântări pe care Dumnezeu ni le-a acordat. Una este binecuvântarea generală, care include toate lucrurile din natură, inclusiv soarele și aerul. Aceasta este cunoscut ca binecuvântarea generală deoarece este dată tuturor oamenilor indiferent dacă sunt păcătoși sau neprihăniți.

Atunci, care este binecuvântarea specială?. Binecuvântarea specială este nașterea din nou din apă și Duh, care mântuiește toți păcătoșii din moartea pentru păcatele lor.



Binecuvântarea specială

Ce este binecuvântarea
specială a lui Dumnezeu?
Că El ne-a făcut născuți din nou prin botezul,
crucificarea, și învierea Sa.

Este scris în Ioan 3:16, „Pentru că atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. Aceasta descrie binecuvântarea specială a lui Dumnezeu: Isus a coborât în acestă lume în carne de om și a spălat toate păcatele noastre fiind botezat și crucificat pentru noi. Aceasta este binecuvântarea specială a lui Dumnezeu, adevărul, că am fost mântuți de păcatele noastre.

Este un fapt că Isus ne-a mântuit și ne-a schimbat din păcătoși în neprihăniți. Tu poți avea binecuvântarea specială a lui Dumnezeu, simplu crezând în adevărul Său. Credeți voi toți aceasta?.

Toată credința voastră ar fi în zadar dacă tu refuzi această binecuvântare specială a lui Dumnezeu, indiferent cât de credincios ai trăit înainte de-a lungul vieții tale.

Predic de fiecare dată și niciodată nu am uitat să predic că, credința în botezul lui Isus și Crucea Sa sunt singura cale a nașterii din nou. Orice carte din Biblie revelează că binecuvântarea nașterii din nou prin Isus este „binecuvântarea specială a lui Dumnezeu” despre care noi vorbim. Nu este nimic care să ilustreze mai bine binecuvântarea lui Dumnezeu ca mântuirea păcătoșilor prin botezul lui Isus și crucificarea Sa.

Botezul lui Isus și crucificarea Sa sunt binecuvântări speciale ale lui Dumnezeu. Predicatorii falși din acestă lume nu au nimic de spus despre acesta. Acești predicatori falși apar în hainele îngerilor de lumină, înarmați cu morala creștinătății și a umanității. Da, este adevărat. Miracolele pe care ei le prestează, vindecarea din boală sunt toate lucruri rele, dacă ei nu au nimic de-a face cu binecuvântarea specială a lui Dumnezeu.

Este această binecuvântare specială a lui Dumnezeu care ne-a dat-o nouă păcătoșilor, Evanghelia ispășirii. Cu binecuvântarea Lui specială, Dumnezeu ne-a permis să ne naștem din nou. El ne-a făcut noi prin botezul Său, sângele, moartea și învierea. El ne-a făcut copiii Săi, liberi din păcat.

Crezi în aceasta?-Da.- Ai fost tu binecuvântat cu adevărat?. -Da.- Botezul lui Isus și sângele Său, moartea și învierea sunt binecuvântarea specială pe care Dumnezeu ne-a dat-o prin apă și Duh. Aceasta este Evanghelia binecuvântarii speciale. Laudă-L pe Domnul pentru că ne-a mântuit prin binecuvântarea Sa specială.

Este atât de păcat că atât de mulți creștini credincioși astăzi nu sunt conștienți de binecuvântarea specială a lui Dumnezeu, Evanghelia botezului și a sângelui, a nașterii din nou din apă și Duh. Ei încearcă orbește să-și găsească căile în teologia lor și moralitatea religioasă. Cât de ignoranți pot ei să fie!.

Creștinismul a fost cu noi atât de mult timp și a fost aproape cinci sute de ani de la Reformare, dar încă, sunt atât de mulți în Corea și în restul lumii care sunt atât de ignoranți în legătură cu adevărul nașterii din nouși binecuvântarea specială a lui Dumnezeu.

Dar sper și cred că El le va spune acum adevărul deoarece suntem în era care este aproape de sfârșitul acestei lumi.

Păcătoșii trebuie să se nască din nou și să accepte adevărul apei și a Duhului pentru a deveni neprihăniți și să intre în Împărăția cerurilor. Mulți creștini încearcă din greu să se nască din nou.

Dar dacă ei încearcă fără ca ei să cunoască înțelesul adevărat al nașterii din nou, credința lor este în zadar. Ei spun că trebie să se nască din nou ca să intre în Împărăția cerurilor, dar ei nu au o evidență despre adevărul nașterii din nou.

Ei doar presupun că, dacă ei sunt atât de credincioși, din moment ce simt focul în inimile lor, ei pot să se nască din nou. Dar încercând să te naști din nou, bazat pe sentimentele sau fervoarea faptelor religioase nu pot să conducă decât la o credință incorectă.



Cuvântul lui Dumnezeu care ne conduce la nașterea din nou

Care este diferența dintre
credință și religie?
Credința e să crezi ce a făcut Isus ca să ne mântuiască,
în timp ce religia este să te bazezi pe propriile
gânduri și lucrări ale cuiva.

Este scris clar în 1 Ioan 5:4-8, că putem să ne naștem din nou doar crezând în apă, sânge și Duh. Dacă noi trebuie să ne naștem din nou, ar trebui să ținem în minte că putem să ne naștem din nou doar prin cuvântul scris al lui Dumnezeu, cuvântul adevărului. Ar trebui să știm că viziunile, vorbirea în limbi sau senzaționalele experiențe nu pot niciodată să ne conducă la nașterea din nou.

Isus a spus în Ioan cap. 3 că cineva nu poate intra în Împărăția cerurilor dacă nu se naște din nou din apă și Duh. Dacă cineva trebuie să se nască din nou, în general el trebuie să creadă în Isus de două ori. În primul rând, el tinde să creadă în Isus în modul religios, recunoscându-și păcatele prin legea lui Dumnezeu. Prima dată când un om crede în Isus, este prin legea lui Dumnezeu și realizarea a ceea ce este un păcătos teribil.

Noi nu ar trebui să credem în Isus potrivit cu una dintre cele mai multe religii din această lume.

Creștinismul nu este o religie. Este singurul mod de câștigare a vieții eterne prin credință.

Oricine crede în Isus ca o religie va sfârși fără nimic. El va fi lăsat cu o inimă plină de păcat, haos și goliciune. Nu este acesta adevărul?. Tu nu ai dori să sfârșești ipocrit ca fariseii din Biblie.

Fiecare dorește să devină un creștin născut din nou. Dar când cineva crede în creștinism ca o religie, sfârșește să fie un ipocrit cu o inimă plină de păcat. Noi trebuie să ajungem să cunoaștem adevărul nașterii din nou.

Oricine crede în creștinism ca o religie fără să se nască din nou cu siguranță va sfârși în confuzie și goliciune în inima lui. Dacă cineva crede în creștinism, în Isus, dar nu este născut din nou, credința lui este incorectă. De aceea, el sfârșește ca un om fals, încercând din greu să pară sfânt înaintea oricui dar căzând mizerabil.

Atâta timp cât tu crezi în creștinism ca o religie, vei fi întotdeauna un păcătos, un ipocrit, și vei trăi zilele tale plângându-ți păcatele. Dacă dorești să fii eliberat din păcatele tale, trebuie să crezi în cuvântul scris, Evanghelia apei, a sângelui și a Duhului.



Găsirea secretului răscumpărării prin botezul lui Isus

Ce ne face născuți din nou?
Botezul lui Isus, moartea Sa la Cruce
și Învierea Sa


Biblia ne spune că oricine poate fi născut din nou prin cuvântul lui Dumnezeu, care nu se schimbă niciodată. Acum, haideți să ne uităm la cuvintele apostolului Petru în 1Petru 3:21. „Icoana aceasta închipuitoare vă mântuiește acum pe voi, și anume botezul”.

În Biblie este înregistrat că botezul lui Isus este icoana închipuitoare care ne mântuiește. Toți cei care cred în Isus ar trebui să știe, nu de propriul nostru botez, ci de botezul lui Isus. Botezul lui Isus ne dă azi nouă păcătoșilor viață nouă. Crede și te vei naște din nou și vei câștiga binecuvântarea mântuirii.

Înțelegând că mântuirea este câștigată prin credința în botezul lui Isus, noi putem fi mântuiți, să devenim neprihăniți, și să câștigăm viață veșnică. Cu alte cuvinte, când credem în adevărul mântuirii prin cuvintele lui Dumnezeu, păcatele noastre vor fi curățite pentru totdeauna.

Să te naști din nou este să te naști a doua oară. Cei mai mulți dintre noi de obicei încep, crezând în Isus ca o religie, și apoi noi devenim născuți din nou prin credință când realizăm adevărul. Numele Isus înseamnă: „Pentru că El mântuiește poporul de păcatele sale” (Matei 1:21).

Când noi credem în Isus și cunoaștem exact ce a făcut El pentru omenire, suntem eliberați de păcatele noastre și suntem născuți din nou ca oameni noi. Prima dată, noi credem în Isus ca o religie, apoi, când noi auzim și credem în Evanghelia botezului lui Isus și sângele Său, suntem născuți din nou.

Care este adevărul care ne face să ne naștem din nou?. În primul rând, este botezul lui Isus, apoi sângele pe care El l-a vărsat la Cruce, și în final învierea Lui din morți. Să te naști din nou înseamnă să crezi în Isus ca Dumnezeul nostru, Mântuitorul nostru. Haideți să vedem cum era născut din nou poporul Vechiului Testament.



Compensarea pentru păcat în Vechiul Testament: punerea mâinilor și jertfa de sânge

Ce este Evanghelia nașterii din nou în Vechiul Testament?. În primul rând, să citim Levitic capitolul 1 și ce spune despre nașterea din nou.

În Levitic 1:1-5, „Domnul a chemat pe Moise; i-a vorbit din cortul înâlnirii, și a zis: „Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: când cineva dintre voi va aduce un dar Domnului, să-l aducă sin vite, fie din cireadă fie din turmă. Dacă darul lui va fi o ardere de tot din cireadă, să-l aducă din partea bărbătească fără cusur; și anume să-l aducă la ușa cortului înâlnirii, înaintea Domnului, ca să fie plăcut Domnului. Să-și pună mâna pe capul dobitocului adus ca ardere de tot, și va fi primit de Domnul, ca să facă ispășire pentru el. Să junghie vițelul înaintea Domnului; și preoții, fiii lui Aron, să aducă sângele, și să-l stropească din jur împrejur pe altarul de la ușa cortului întâlnirii”.

Dumnezeu ne spune în Levitic cum israeliții puteau fi uniți cu Dumnezeu prin sistemul sacrificial. Adevărul este că noi toți ar trebui să știm și să înțelegem. De aceea haideți să revedem aceste cuvinte.

Dumnezeu l-a chemat pe Moise și i-a vorbit din cortul întâlnirii. Era vorba despre ispășirea păcatelor israeliților. Când poporul Israel comiteau păcatele neascultării legii lui Dumnezeu, ei puteau să-și ispășească păcatele prin jertfă de șepteli fără cusur adusă lui Dumnezeu.

Și aceste animale sacrificiale trebuiau specificate de Dumnezeu, iar ele trebuiau să fie fără pată. De asemenea, ele trebuiau oferite potrivit ritualului stabilit de Dumnezeu. Forma de sacrificiu era după cum urmează.

Dacă cineva păcătuia în acele timpuri din Vechiul Testament, el trebuia să ofere un sacrificiu înaintea lui Dumnezeu pentru iertarea păcatului. În primul rând, sacrificiul trebuia să fie fără pată, și apoi păcătosul trebuia să-și întindă mâinile asupra lui pentru binecuvântarea răscumpărării.

Legea și poruncile lui Dumnezeu constau din 613 articole descriind ceea ce ei „ar trebui să fac㔠și ceea ce „n-ar trebui să facă”. Dumnezeu a dat legea și poruncile Sale poporului Israel. Deși poporul știa că legea și poruncile lui Dumnezeu erau drepte, ei nu puteau să le respecte fiecare s-a născut cu 12 feluri de păcate moștenite de la Adam.

De aceea, ei au pierdut abilitatea să facă bine înaintea lui Dumnezeu. Israeliții au pierdut abilitatea să devină neprihăniți. Mai degrabă, ei nu puteau decât să comită păcate, chiar în timp ce încercau din greu să stea departe de păcat. Este destinul întregii omeniri să se nască și să moară ca păcătoși.

Dar Dumnezeu, în mila Lui nemărginită, a dat oamenilor sistemul sacrificial prin care ei puteau să-și răscumpere păcatele. El a dăruit ritualul cortului sfânt, astfel ca poporul Israel și toți oamenii lumii să poată fi răscumpărați de păcatele lor. El a revelat prin sistemul sacrificial, iubirea Sa sfântă pentru toată omenirea. El a arătat lumii modalitatea de mântuire.

Dumnezeu a dat oamenilor sistemul sacrificial și a hirotonisit casa lui Levi să conducă sacrificiul. Printre cele 12 triburi ale lui Israel, doar casa lui Levi a fost hirotonosită să conducă sacrificiul poporului Israel.

Moise și Aron au fost din casa lui Levi. Iar Biblia înregistrează legile și regulile ce guvernează sacrificiul cortului sfânt, evanghelia ispășirii prin întinderea mâinilor.

De aceea, când noi înțelegem cu adevărat ritualul sacrificial al leviților, ne putem naște din nou. De aceea noi trebuie să studiem cuvântul lui Dumnezeu cu privire la sacrificiul cortului sfânt. Aceasta este partea cea mai importantă a Vechiului Testament. În final, când ajungem la Noul Testament, avem binecuvântarea nașterii din nou prin apă și Duh.



Ispășirea pentru păcat în Vechiul Testament

Care sunt atributele lui Dumnezeu?
Dreptatea și dragostea.

Dumnezeu l-a chemat pe Moise, din casa lui Levi, la sfântul cort al întâlnirii și l-a hirotonisit pe fratele său Aaron ca mare preot. Aaron trebuia să treacă păcatele oamenilor asupra jertfele de păcate.

Iată ce i-a spus Dumnezeu lui Moise după cum e înregistrat în Levitic 1:2.

„Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le:când cineva dintre voi va aduce un dar Domnului, să-l aducă din vite, fie din cireadă, fie din turmă”. Dumnezeu specifică aici jertfele sacrificiale. Dacă cineva dintre oameni căuta ispășirea pentru păcatele sale, el trebuia să ofere un bou sau o oaie din șeptelul său.

Dumnezeu le-a spus de asemenea, „dacă darul lui va fi o ardere de tot din cireadă, să-l aducă din partea bărbătească fără cusur; și anume să-l aducă la ușa cortului înâlnirii, înaintea Domnului, ca să fie plăcut Domnului.”

Sacrificiul a fost acceptat de Dumnezeu în locul vieții persoanei care trebuia să moară pentru păcatele sale. Israeliții au putut să treacă păcatele lor prin întinderea mâinilor peste capurile animalelor. Animalele sacificiale trebuiau oferite propriei liberi alegeri ale persoanei. Acum, haideți să vedem ce spune versetul 4.

„Să-și pună mâna pe capul dobitocului adus ca ardere de tot, și va fi primit de Domnul, ca să facă ispășire pentru el”. Astfel jertfa ar fi acceptată de Dumnezeu. Când un păcătos își punea mâinile pe capul jertfei arse, păcatele lui erau trecute asupra capului animalului. De aceea, un păcătos trebuia să-și întindă mâinile peste capul jertfei în fața lui Dumnezeu, astfel ca El să o accepte și să onoreze ispășirea pentru păcatele sale.

Iar el o omorea, punea sângele pe coarnele altarului și turna restul pe pământ înaintea altarului. Ca să plătească pentru păcatele sale și să devină liber din ele, trebuia să se ofere sacrificiul, potrivit legilor stabilite de Dumnezeu.

Este scris în Levitic 1:5, „să junghie vițelul înaintea Domnului; și preoții înaintea lui Aaron, să aducă sângele, și să-l stropească de jur împrejur pe altarul de la ușa cortului întâlnirii”. În cort, la ușă, era altarul jertfelor arse cu coarne pe cele patru colțuri.

După întinderea mâinilor sale pe capul jertfei arse ca să treacă păcatele sale, păcătosul trebuia să omoare animalul sacrificial iar preotul să stropească sângele său peste coarne. Coarnele altarului sunt echivalente cu judecata pentru păcate. Astfel, punerea sângelui peste aceste coarne însemna că animalul a vărsat sângele ca să plătească pentru păcate în numele păcătosului. Când Dumnezeu se uita la sângele de pe coarnele altarului, El ispășea păcatele păcătosului.

De ce jertfa de păcat trebuia să sângereze?. Deoarece „plata păcatului este moartea” (Romani 6:23) și deoarece viața cărnii este sângele. De aceea este scris în Evrei, „fără vărsare de sânge nu este iertare” (Evrei 9:22). Astfel, vărsarea jertfei sângelui de păcat împlinea legea lui Dumnezeu, care spune că plata păcatului este moartea.

După cum trebuia, sângele ar fi trebuit să vină de la păcătos, dar jertfa de păcat sângera în locul său pentru ispășire. Atunci preotul punea sângele peste coarnele altarului ca să semnifice că plata păcatului a fost plătită.

Dacă citim Apocalipsa 20:11-15 în Noul Testament putem vedea că, coarnele semnifică Cartea Judecății. De aceea, a pune sângele pe coarne este a pune sânge pe Cartea judecății. Este pentru a mărturisi că judecata pentru păcate a fost împlinită prin întinderea mâinilor și sângele ofertei păcatului.



Păcatele sunt înregistrate în două locuri

Toate păcatele omenirii înaintea lui Dumnezeu sunt înregistrate în două locuri. Una este placa inimilor lor, iar cealaltă este Cartea Judecății deschisă înaintea lui Dumnezeu.

Este scris în Ieremia 17:1, spune, „Căci viața trupului este în sânge”. Sângele este viața trupului iar păcatele noastre pot să fie plătite doar cu sângele său. De aceea, sângele a fost pus pe coarnele altarului. Potrivit legii, aproape toate lucrurile erau curățite cu sânge, iar fără vărsare de sânge nu este nici o ispășire (Evrei 9:22).

„Să jupoaie vițelul înaintea Domnului; și preoții înaintea lui Aaron, să aducă sângele, și să-l stropeaască de jur împrejur pe altarul de la ușa cortului înâlnirii. Să jupoaie vițelul adus ca ardere de tot, și să-l taie în bucăți. Fiii preotului Aaron să facă foc pe altar și să pună lemne pe foc. Preoții, fiii lui Aaron, să așeze bucățile, capul și grăsimea, pe lemnele puse pe focul de pe altar. Să spele cu apă măruntaiele și picioarele și preotul să le ardă toate pe altar. Aceasta este o ardere de tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului”. (Levitic 1:6-9).

Atunci preoții tăiau în bucăți jertfa arsă și le așezau pe focul altarului. Acest ritual însemna că, atunci când oamenii păcătuiau înaintea lui Dumnezeu, ei trebuiau să moară în acel mod, să sângereze, și să fie aruncați în focurile iadului. Dar judecata a fost anulată prin jertfa de păcat, așa că oamenii puteau să-și ispășească păcatele.

Sacrificiul ofertelor arse era ritualul judecății legii drepte a lui Dumnezeu. Dumnezeu a incorporat atât legile, legea dreptății și legea iubirii, în ritualul ispășirii pentru toată omenirea.

Deoarece Dumnezeu este drept, El trebuia să-i judece și să-i condamne. Dar deoarece El a și iubit poporul Său, le-a permis să treacă păcatele asupra jertfei de sânge. În Noul Testament, deoarece Domnul nostru ne-a iubit atât de mult, a fost botezat și crucificat pentru a deveni jertfa de păcat pentru noi păcătoșii. Botezul lui Isus și moartea Sa la Cruce a șters toate păcatele omenirii.



Ispășirea pentru păcatul de o zi, în Vechiul Testament

Pe cine simbolizează jertfa de
păcat fără cusur, din
Vechiul Testament?
Pe Isus Hristos.

Să citim din Levitic 4:27. „Dacă cineva din poporul de rând a păcătuit fără voie, făcând împotriva uneia din poruncile lui Domnului lucriri care nu trebuiesc făcute și s-a făcut astfel vinovat, și ajunge să descopere păcatul pe care l-a făcut, să aducă jertfă o iadă fără cusur, pentru păcatul pe care l-a făcut. Să-și pună mâna pe capul jertfei de ispășireși s-o junghie în locul unde se junghie arderile de tot. Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei, să ungă coarnele altarului pentru arderile de tot, iar tot celălalt sâmge să-l verse la picioarele altarului. Preotul să ia toată grăsimea, cum se ia grăsimea jertfei de mulțumire, și s-o ardă pe altar, și ea va fi de un miros plăcut Domnului. Astfel va face preotul ispășirea pentru omul acesta, și i se va ierta”. (Levitic 4:27-31).

Descendenții lui Adam, poporul lui Israel, și toți oamenii din lume s-au născut în acestă lume plini de păcat. De aceea inimile noastre sunt pline de păcat. Există tot felul de păcate în inima omului: gânduri rele, adulterul, păcate trupești, ucideri, hoții, râvnirea la bunurile celuilalt și nebunie.

Când un păcătos dorea să ispășească pentru păcatele de o zi, el trebuia să aducă un animal fără cusur la cortul sfânt. Atunci el trebuia să-și întindă mâinile peste capul animalului pentru a-și trece păcatele, să omoare sacrificiul și să-i dea sângele preotului pentru a fi oferit înaintea lui Dumnezeu. Apoi preotul avea să conducă restul sacrificiului pentru ca păcătosul să poată fi iertat de păcatele sale.

Fără legea și poruncile lui Dumnezeu, oamenii n-ar ști dacă au păcătuit sau nu. Când ne uităm la noi prin legea și poruncile lui Dumnezeu, ne recunoaștem păcatele. Păcatele noastre nu sunt judecate după standardele noastre, ci după legea și poruncile lui Dumnezeu.

Poporul obișnuit al lui Israel a păcătuit, nu pentru că dorea aceasta, ci pentru că s-a născut cu toate felurile de păcat în inimile lor. Păcatele pe care omul le comite, datorită slăbiciunilor lor, se numește încălcarea lui.

Păcatul include toate încălcările și ticăloșiile omului.

Toți oamenii sunt ființe incomplete. Deoarece poporul lui Israel a fost de asemenea incomplet, erau păcătoși și comiteau păcate. Toate încălcările și ticăloșiile omului pot fi categorisite în felul următor. Când avem gânduri rele în mințile noastre, ele se numesc păcate, iar când le înfăptuim, ele se numesc încălcări. Păcatele lumii include ambele feluri.

În Vechiul Testament păcatele erau trecute asupra capului jertfei de păcat prin întinderea mâinilor. Apoi, păcătosul era fără păcat, și de aceea nu trebuia să moară pentru păcatele lui. Sistemul sacrificial este astfel umbra judecății drepte și a dragostei lui Dumnezeu.

Deoarece Dumnezeu ne-a creat din pământ, noi am fost un simplu praf la început. Punerea sângelui pe coarnele altarului și turnând restul la baza altarului, a însemnat că israeliții și-au compensat păcatele și și-au șters păcatele din inima lor.

„Preoții vor arde grăsimea pe altar pentru un miros plăcut Domnului”. Grăsimea în Biblie înseamnă Duhul Sfânt. De aceea, pentru a răscumpăra păcatele noastre, noi trebuie să facem acesta așa cum Dumnezeu a hirotonisit. De asemenea, noi trebuie să luăm în inimile noastre ispășirea păcatelor noastre în modul cum Dumnezeu a sortit bine.

Dumneze a spus poporului lui Israel că jertfa de păcat ar trebui să fie o oaie, capră, sau vițel. Jertfele de păcat din Vechiul Testament erau cele alese. Vițelul este un animal curat. Motivul pentru care jertfele de păcat trebuiau să fie fără pată era că ele revelau pe Isus Hristos care a fost conceput de Duhul Sfânt ca să devină jertfă de păcat pentru toată umanitatea.

Oamenii din Vechiul Testament își treceau păcatele prin întinderea mâinilor peste capul jertfei fără cusur. Preoții conduceau sacrificiul ca să le compenseze păcatele. Așa și-a ispășit poporul lui Israel păcatele.



Ritualul zilei de ispășire

De ce trebuia poporul lui Israel să
ofere sacrificiul în Ziua Ispășirii?
Deoarece ai continuau să păcătuiască până la
moarte. Jertfele zilnice de păcat,
nu puteau să-i sfințească înaintea
lui Dumnezeu.

Dar deoarece ei trebuiau să facă sacrificiul de fiecare dată când comiteau un păcat, era imposibil de indeplinit toate sacrificiile de care aveau nevoie să-și ispășească păcatele. Astfel, pas cu pas, ei au devenit neglijenți. Părea ca o muncă fără sfârșit să-și ispășească păcatele în fiecare zi și ajungeau să simtă că puteau să facă acest ritual totul deodată.

Indiferent cât de greu încercăm, noi nu putem oferi destul sacrificiu pentru păcatele noastre. De aceea adevărata compensație pentru păcatele noastre trebuie să fie dată prin credința noastră interioară în legea mântuuirii pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru noi.

Datorită slăbiciunii noastre, indiferent cât de greu încercăm să trăim prin legea lui Dumnezeu, noi devenim doar mai conștienți de cât de incompleți și slabi suntem. De aceea Dumnezeu a dat poporului lui Israel o cale de ispășire pentru toate păcatele dintr-un an întreg, totul deodată. (Levitic 16:17-22).

Este scris în Levitic, „Aceasta să vă fie o lege veșnică:în luna a șaptea, în a zecea zi a lunii, să vă smeriți sufletele, să nu faceți nicic o lucrare, nici băștinașul, nici străinul care locuiește în mijlocul vostru. Căci în ziua aceasta se va face ispășire pentru voi, ca să vă curățiți, veți fi curățiți de toate păcatele voastre înaintea Domnului. Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, în care să vă smeriți sufletele. Aceasta să fie o lege veșnică”.

Astfel poporul lui Israel avea pacea minții o dată pe an când marele preot conducea sacrificiul ispășirii în cea de-a zecea zi a lunii a șaptea pentru toate păcatele pe care poporul le-a comis în timpul anului. Cu păcatele lor spălate, mințile lor aveau pace în acea zi.

În cea de-a zecea zi a lunii a șaptea, marele preot Aaron, ca reprezentantul întregului Israel, trebuia să conducă sacrificiul ispășirii. În acel timp, ceilalalți preoți nu puteau să intre în cortul sfânt. Înainte de toate, Aaron trebuia să conducă sacrificiul ispășirii pentru el însuși și casa lui înainte ca el să poată face aceasta pentru restul poporului lui Israel deoarece el și casa lui de asemenea păcătuia.

El conducea sacrificiul pentru popor astfel: „Să ia cei doi țapi, și să-i pună înaintea Domnului, la ușa cortului întâlnirii. Aaron să arunce sorți pentru cei doi țapi, un sorț pentru Domnul și un sorț pentru Azazel. Aaron să ia țapul care a ieșit la sorți pentru Domnul, și să-l aducă jertă de ispășire. Iar țapul care a ieșit la sorți pentru Azazel, să fie pus viu înaintea Domnului, ca să slujească pentru facerea ispășirii, și să i se dea drumul în pustie pentru Azazel” (Levitic 16:7-10).

După ce el înfăptuia ritualul ispășirii pentru casa lui și el, Aaron „trage la sorț pentru cei doi țapi”. Un sorț a fost pentru Domnul iar celălalt pentru țapul de ispășire, „Azazel”. Prima dată, una dintre cele două capre era ofertită Domnului. Aici, marele preot își întindea mâinile peste capră în numele poporului pentru a trece păcatele pe care ei le comiteau în timul anului.

Sângele era luat la scaunul de milă in interiorul Locului celui mai Sfânt și stropea de mai multe ori. Poporul lui Israel era iertat pentru păcatele lor din anul trecut. În loc ca poporul lui Israel să moară pentru toate păcatele sale, marele preot Aaron trecea păcatele peste capul jertfei de păcat și lăsa să ia judecata pentru toate. Apoi el sacrifica cealaltă capră vie înaintea lui Dumnezeu. Acesta a fost sacrificiul pentru oameni.



Pentru oameni

Înaintea oamenilor, Aaron își întindea mâinile peste cea de-a doua capră și confesa înaintea Domnului: „Doamne, poporul lui Israel a comis crimă, adulter, hoție, poftă pentru bunurile celuilalt, înșelăciune...și s-au închinat înaintea idolilor. Nu au ținut Sabatul în sfințenie, Ți-au luat numele în deșert, și au încălcat toate articolele din Legi și porunci”. Apoi își lua mâinile. Cu aceasta, toate păcatele oamenilor pentru întregul an trecea asupra jertfei de păcat.

Să citim Levitic 16:21. „Aaron să-și pună amândouă mâinile pe capul țapului celui viu și să mărturisească peste el toate fărădelegile poporului lui Israel și toate încălcările lor de lege cu care au păcătuit ei; să le pună pe capul țapului, apoi să-l izgonească în pustie, printr-un om care va avea însărcinarea aceasta.” Țapul de ispășire avea atunci să rătăcească prin pustie și să moară cu păcatele poporului lui Israel pe capul său. Țapul de ispășire, „Azazel” în ebraică înseamn㠄a izola”. Aceasta înseamnă că jertfa de păcat era aruncată înaintea Domnului, pentru tot poporul lui Israel.

Acum, păcatele lui Israel erau trecute asupra țapului ispășitor prin întinderea mâinilor lui Aaron. În acest fel, israeliții erau iertați pentru păcatele lor. Când îl vedeau pe marele preot întinzându-și mâinile peste capră și-l vedeau condus prin pustie, tot poporul lui Israel care credea în ritualul ispășirii era sigur de ispășirea pentru păcatele lor. Toate ritualurile Vechiului Testament erau umbra „evangheliei nașterii din nou” a Noului Testament.

În Vechiul Testament, întinderea mâinilor și sângele sacrificiului era evanghelia mântuirii de păcat.Aceasta a rămas, fundamental, aceeași în Noul Testament.



Evanghelia răscumpărării în Noul Testament

În Noul Testament, cum erau ispășite toate păcatele oamenilor?.

Este scris în Matei 1:21-25, „Ea va naște un Fiu, și-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale. Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice: „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naște un fiu, și-i vor pune numele Emanuil”, care tâlmăcit înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”. Când s-a trezit Iosif din somn a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului, și a luat la el pe nevasă-sa. Dar n-a cunoscut-o, până ce ea a născut un fiu. Și el i-a pus numele Isus.”

Domnul nostru Isus a coborât în acestă lume în numele Emanuel ca să mântuiască toată umanitatea din păcat. De aceea El a fost numit Isus. Isus a venit ca să ia toate păcatele omului. El a venit în carne de om ca să devină Mântuitorul umanității. El a împlinit mântuuirea noastră și ne-a eliberat pentru totdeauna din păcat.



Evanghelia nașterii din nou

Și cum ne-a eliberat Isus din toate păcatele noastre?. El a făcut aceasta prin botezul Său. Haideți să privim la Matei 3:13.

„Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. Dar Ioan căuta să-l oprească. „eu”, a zis el, „am trebuință să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?”. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-mă acum căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit”. Atunci Ioan L-a lăsat. De îndată ce a fost botezat, Isus a ieșit în afară de apă. Și în clipa aceea cerurile s-au deschis și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel și venind peste El.Și din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu prea iubit în care Îmi găsesc plăcerea” (Matei 3:13-17)

În Noul Testament, când Isus a împlinit 30 de ani, a venit la Ioan Botezătorul la Iordan. El a fost botezat de el și a luat păcatele tuturor păcătoșilor. Făcând astfel, El a împlinit dreptatea lui Dumnezeu.



De ce a fost Isus botezat la Iordan?

Ce este revelat în Evanghelie?
Neprihănirea lui Dumnezeu.

Haideți să ne uităm la scena când cerescul Mare Preot a întâlnit ultimul mare preot al omenirii. Aici, putem vedea dreptatea lui Dumnezeu prin botezul care a făcut ispășirea pentru toate păcatele lumii.

Ioan Botezătorul, singurul care L-a botezat pe Isus, a fost cel mai mare dintre cei născuți de femei. Isus a demonstrate în Matei 11:11, “dintre cei născuți din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul”. Așa cum păcatele oamenilor erau ispășite când marele preot Aaron își întindea mâinile asupra capului jertfei de păcat în Ziua Ispășirii, în Noul Testament, toate păcatele lumii erau ispășite când Isus a fost botezat de Ioan Botezătorul.

Evanghelia nașterii din nou este evanghelia ispășirii complete pentru toate păcatele. De aceea evanghelia răscumpărării prin botezul lui Isus a fost evanghelia pe care Dumnezeu a stabilit-o pentru împlinirea dreptății Sale, care a mântuit toți oamenii lumii. Isus a fost botezat în modul cel mai corect pentru a ispăși toate păcatele lumii.

Ce înseamnă împlinirea “întregii dreptăți”?.Înseamnă că Dumnezeu a spălat toate păcatele lumii în modul cel mai potrivit. Isus a fost botezat ca să spele toate păcatele omenirii. „Deoarece în ea este descoperită o mântuire, pe care o dă Dumnezeu prin credință și care duce la credinț㔠(Romani 1:17).

Dreptatea lui Dumnezeu a fost arătată în decizia Sa de a-Și trimite unicul Său Fiu Isus în această lume ca să spele toate toate păcatele prin botezul Său înfăptuit de către Ioan Botezătorul și moartea sa la Cruce.

În Noul Testament, dreptatea lui Dumnezeu a fost exprimată prin botezul lui Isus și sângele Său. El a devenit drept deoarece Isus a luat toate păcatele omenirii acum aproape două milenii la Iordan. Când acceptăm mântuirea lui Dumnezeu în inimile noastre, dreptatea lui Dumnezeu este cu adevărat împlinită.

„Drept răspuns Isus i-a zis: Lasă-mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit”. Atunci Ioan L-a lăsat. De îndată ce a fost botezat, Isus a ieșit afară din apă. Și în clipa aceea cerurile s-au deschis, și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel și venind peste El. Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu prea iubit în care Îmi găsesc plăcerea”. (Matei 3:15-17).

Acest pasaj revelează că Dumnezeu Însuși a mărturisit faptul că botezul Fiului Său a împlinit toată dreptatea mântuirii. El ne-a spus, „Isus, care a fost botezat de Ioan Botezătorul, acum este cu adevărat Fiul Meu”. Dumnezeu a mărturisit că Fiul Său a fost botezat pentru ispășirea întregii umanități. El a făcut așa, astfel ca munca sfântă a Fiului Său, Isus, să nu fie în zadar.

Isus este Fiul lui Dumneze și de asemnea Mântuitorul păcătoșilor lumii. „În care Îmi găsesc plăcerea”, a spus Dumnezeu. Este adevărat că Isus a respectat voia Tatălui și a luat toate păcatele omenirii prin botezul Său.

Cuvântul botez înseamn㠄a fi spălat, a trece, a fi înmormântat”. Deoarece toate păcatele noastre au trecut asupra lui Isus când a fost botezat, tot ce trebuie să facem este să credem în evanghelie pentru a fi mântuiți de toate păcatele lumii.

Împlinirea întregii profeții a mântuirii în Vechiul Testament a fost realizată prin botezul lui Isus în Noul Testament. De aceea, profețiile din Vechiul Testament și-au găsit în final potrivirile în Noul Testament. Așa cum poporul lui Israel își ispășea păcatele o dată pe an în Vechiul Testament, păcatele oamenilor au fost trecute asupra lui Isus și ispășite pentru totdeauna în Noul Testament.

Levitic 16:29 este icoana închipuitoare a lui Matei 3:15. Isus a fost botezat ca să ia asupra Lui toate păcatele lumii. Mulțumită botezului său, toți cei care cred în iertarea Sa veșnică de păcat, sunt mântuiți; toate păcatele sale au fost șterse din inimile lor.

Dacă nu recunoști și crezi în inima ta adevărul botezului lui Isus și a morții sale la Cruce, nu poți fi niciodată curățit de păcatele tale indiferent de cât de pioasă viață trăiești. Doar prin botezul lui Isus este cuvântul lui Dumnezeu împlinit și păcatele noastre șterse. Adevărata mântuire este realizată prin răscumpărarea tuturor noastre păcate, cu alte cuvintem prin botezul lui Isus.

Acum, ce vei face?. Vei accepta această mântuire în inima ta?. Sau nu?. Acesta nu e cuvântul omului, ci a Însuși lui Dumnezeu. Dumnezeu a murit la Cruce, deoarece El a luat toate păcatele noastre prin botezul Său. Nu ești de acord că crucificarea lui Isus a fost rezultatul botezului Său?.

Este scris în Romani 8:3-4, „Căci- lucru cu neputință Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere -Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimețând din pricina păcatului, pe Însuși Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, cari trăim nu după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului.”

Deoarece omul nu poate ține legea și poruncile lui Dumnezeu datorită slăbiciunii în carne, Isus a luat toate păcatele cărnii, luându-le asupra Lui. Acesta este adevărul botezzului lui Isus. Botezul lui Isus a prehirotonisit moartea Sa la Cruce. Aceasta este înțelepciunea evangheliei originale ale lui Dumnezeu.

Dacă continui să crezi doar în moartea lui Isus la Cruce, întoarce-te acum și acceptă în inima ta evanghelia mântuirii prin botezul lui Isus. Atunci, doar atunci poți deveni un copil al lui Dumnezeu.



Evanghelia originală

Care este binecuvântarea
originală?
Evanghelia apei
și a Duhului?

Evanghelia originală este evanghelia răscumpărării din păcate. Aceasta este evanghelia botezului lui Isus, moartea Sa și învierea pe care Dumnezeu ne-a revelat-o. Isus Hristos a spălat păcatul, totul odată fiind botezat la Iordan și prin aceasta a dat mântuire tuturor celor care cred în adevărul Său. Datorită credinței noastre, toate păcatele noastre din viitor, de asemenea au fost spălate.

Acum, oricine crede în botezul lui Isus și sângele Său la Cruce este mântuit din toate păcatele lumii, pentru totdeauna. Crezi?. Dacă răspunsul este „da, cred”, atunci vei deveni îndreptățit.

Acum, haideți să sumarizăm lucrurile care s-au întâmplat după ce Isus a fost botezat. În Ioan 1:29 este scris, „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!”.

Ioan Botezătorul a mărturisit că Isus a fost mielul lui Dumnezeu care a luat păcatul lumii. Ioan Botezătorul a trecut toate păcatele asupra lui Isus când L-a botezat la Iordan. Și deoarece însuși Ioan Botezătorul L-a botezat pe Isus, el a putut mărturisi, „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!”. Isus a fost botezat și a luat păcatele lumii, și acesta este evanghelia nașterii din nou.



„Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!”. (Ioan 1:29). Isus a luat toate păcatele lumii prin botezul Său.

Păcatele pe care le-ai comis de la naștere până la cea de-a zecea zi de naștere sunt incluse în păcatele lumii. Crezi că acele păcate au fost trecute asupra lui Isus? -Da, cred.- dar încălcările de la vârsta de 11 la 20 de ani?. Crezi că acele păcate au fost de asemenea trecute asupra lui Isus? -Da cred.-

Sunt păcatele pe care le vei comite în viitor printre păcatele lumii? -Da. Sunt și ele incluse.- Atunci, au trecut ele asupra lui Isus? -Da.- crezi că toate păcatele lumii au trecut asupra lui Isus prin botezul Său? -Da, cred.-

Vrei să fii salvat de păcatele lumii?. Dacă da, crede în evanghelia botezului lui Isus și sângele Său la Cruce. Odată ce tu crezi,ai fost mântuit. Botezul lui Isus și sângele Său este evanghelia originală a nașterii din nou. Este binecuvântarea de la Dumnezeu pentru toți păcătoșii lumii.

A crede în mântuirea nașterii din nou prin botezul lui Isus și sângele Său la Cruce, a căuta dragostea Sa, este să ai credință adevărată și să fii cu adevărat născut din nou. Semnele nașterii din nou sunt apa și sângele lui Isus. Tu nu trebuie decât să accepți cuvintele adevărului scrise în Biblie.



Religie și credință

Ce mărturie avem în inimile
celor născuți din nou?
Că Isus ne-a șters toate păcatele cu
botezul și sângele Său?

Religie este să crezi în Isus potrivit gândurilor proprii ale cuiva., respingând cuvântul adevărat al lui Dumnezeu. Dar mântuirea de păcat este separată de gândurile cuiva. Credința este să crezi toate cuvintele din Vechiul și Noul Testament, negând gândurile cuiva. Este să o iei așa cum a fost scris în Biblie și să accepți mântuirea prin apă și sânge: botezul lui Isus și moartea Sa la Cruce. Cineva poate mântuit luând în inima lui înțelepciunea evangheliei originale.

Fără botezul lui Isus nu există nici trecere a păcatelor, și fără vărsarea de sângenu există nici o iertare a păcatelor. Toate păcatele noastre au fost trecute asupra lui Isus înainte ca El să le ia la Cruce și să verse sângele pentru noi. Când noi credem în botezul lui Isus și sângele Său la Cruce, în nașterea din nou prin evanghelie, noi devenim liberi de toate păcatele din lume.

Adevărata credință este să crezi că Isus Hristos ne-a curățit complet de toate păcatele noastre când a fost botezat; este să crezi că El a luat judecata pentru toate păcatele noastre la Cruce. Noi trebuie să credem în mântuirea dreaptă a lui Dumnezeu. Dumnezeu a mântuit omul atât de mult încât ne-a mântuit prin botezul lui Isus și sângele Său la Cruce. Când noi credem în această evanghelie, suntem mântuiți de toate păcatele noastre, eliberați de judecată și devenim drepți înaintea lui dumnezeu.

„Doamne,cred. Nu merit mântuire dar cred în evangheli botezului lui Isus, crucificarea și mântuirea Sa”. Noi nu trebuie decât să mulțumim lui Domnului pentru binecuvântarea nașterii din nou. A crede în evanghelia originală a nașterii din nou, este adevărata credință.

Adevărul nașterii din nou este acesta: „Astfel, credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin cuvântul lui Hristos” (Romani 10:17). „Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face slobozi” (Ioan 8:32).

Noi trebuie să cunoaștem adevărul exact și trebuie să credem în apă, sânge, și Duhul care aduce poartă mărturia acestuia. (1 Ioan 5:5-8).

„Adevărul vă va face slobozi”. Acestea sunt cuvintele lui Isus despre apă și sânge. Te-ai eliberat?. Suntem noi religioșii sau credincioșii?. Dumnezeu nu-i dorește decât pe cei care au credință în evanghelia nașterii din nou din apă și Duh.

Dacă crezi în evanghelia botezului lui Isus și sângele Său, ești fără păcat în inima ta. Dacă crezi în Isus ca o religie, ești încă în păcat, deoarece tu nu ai credință completă în mântuirea lui Isus. Oamenii religioși încrearcă să obțină răscumpărare din păcatele lor de fiecare dată când ei se roagă în pocăință.

Astfel, ei nu pot niciodată să fie mântuiți de păcatele lor complet. Chiar dacă ei s-ar pocăi în timpul vieții lor, n-ar putea niciodată să reînlocuiască iertarea completă prin evanghelia nașterii din nou.

Noi nu putem să ne pocăim de păcatele noastre complet. Pocăința falsă este o mărturisire cu o singură față care niciodată nu ia în considerare voia lui Dumnezeu. Aceasta nu e ceva ce Dumnezeu așteaptă de la noi.

Ce este adevărata pocăință?. Este să te reîntorci la Dumnezeu. Să te întorci la cuvântul mântuirii lui Isus și să crezi în cuvânt așa cum a fost scris. Evanghelia care ne mântuiește este evanghelia botezului lui Isus, crucificarea și învierea Sa. Când noi credem în această evanghelie complet, suntem atunci mântuiți și câștigăm viață eternă.

Acesta este înțelepciunea evangheliei nașterii din nou; este să crezi în botezul lui Isus și sângele Său și evanghelia Împărăției lui Dumnezeu care ne permite să fim născuți din nou.

Dorești să cunoști mai mult despre evanghelia apei și a Duhului? Te rog să apeși pe reclama de mai jos pentru a-ți obține cartea gratuită despre evanghelia apei și a Duhului.
A te naște din nou

Când Isus ne-a spus că ar trebui să ne naștem din nou din apă și din Duh, El a vrut să spună că ar trebui să ne naștem din nou crezând în botezul Său și sângele Său la Cruce. Atunci noi suntem capabili să intrăm și să locuim în Împărăția lui Dumnezeu. Noi trebuie să credem în cuvântul Său. Cele două lucruri care mărturisesc iertarea păcatelor noastre, botezul lui Isus și sângele Său la Cruce, sunt cuvintele care ne permit să ne naștem din nou.

Acum, crezi în evanghelia nașterii din nou și a iertării păcatelor?. Credința în botezul lui Isus și sângele Său la Cruce ne mântuiește de toate păcatele lumii. Putem să ne naștem din nou cu această credință. Din moment ce Biblia ne spune că Isus a spălat păcatele tuturor păcătoșilor din lume, de ce să nu credem și să ne naștem din nou?.

Cei care cred în cele două lucruri care poartă mărturia nașterii noastre din nou, botezul lui Isus și crucificarea Sa, sunt cei cu adevărat născuți din nou. Și cel care crede în Fiul lui Dumnezeu are martorul în el însuși (1 Ioan 5:3-10). Când tu crezi în Isus, tu n-ar trebui să părăsești evanghelia apei, a sângelui și a Duhului.

La fel cum comandantul Naaman s-a spălat la Iordan de șapte ori ca să fie complet vindecat de lepră (2 Împărați 5), noi ar trebui să credem că Isus a spălat păcatul o dată și pentru totdeauna la Iordan și ca rezultat, ne-a dat mântuire eternă.

Deoarece Isus ne-a iubit, putem fi mântuiți de toate păcatele lumii și să avem viață veșnică crezând în evanghelia nașterii din nou și să obținem mântuirea lui Dumnezeu.

Înapoi

 


Versiunea de tipărire   |   Trimite prin email această pagină de site unui prieten

 
Bible studies
    Predici
    Declarație de credință
    Ce este evanghelia?
    Termeni biblici
    ÎFP despre Credința creștină

   
Copyright © 2001 - 2019 The New Life Mission. ALL RIGHTS reserved.