Cărți creștine gratuite pentru studii biblice despre mântuire, Duhul Sfânt,
Cortul și Apocalipsa lui Ioan

Acasă  |  Harta site-ului  |  Contact  |  Ajutor    
Studii biblice Cărți creștine gratuite cărți electronice creștine gratuite Despre noi
 



Predici asupra unor subiecte importante, de către PaulC. Jong

 

Evanghelia frumoasă care lasă Duhul Sfânt să locuiască în credincioși


< Isaia 9:6-7 >

„Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. El va face ca domnia Lui să crească, și o pace fără sfîrșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și-n veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oștirilor.”

 

Ce lasă Duhul Sfânt să
locuiască în credincioși?
Evanghelia frumoasă a
apei și a Duhului

Pentru a primi Duhul Sfânt, avem nevoie de credința în evanghelia apei și a Duhului. Domnul nostru se numește Dumnezeul Minunat, Consilier și Atotputernic. Domnul nostrum se referă la El Însuși ca și calea spre Rai. Isus Hristos a prezentat pe fiecare cu darul evangheliei frumoase.

Totuși, în această lume, sunt atât de mulți oameni care încă mai trăiesc în întuneric. Ei încearcă să scape din acest întuneric, dar deoarece nu cunosc evanghelia frumoasă, nu pot scăpa niciodată din păcatele lor. În schimb, ei își lasă credința pentru doctrine false. În contrast, pentru acei care caută adevărul, ei vor întâmpina evanghelia frumoasă și își vor trăi restul vieții umplute cu binecuvântările lui Dumnezeu. Cred că este binecuvântarea specială a lui Dumnezeu, care-mi pernite să îi ajute să găsească evanghelia frumoasă să-i curețe de păcate.

De aceea, eliberarea din păcat ar fi imposibilă dacă nu ar fi binecuvântarea Sa. Dacă L-am primit pe Domnul și am primit Duhul Sfânt, suntem foarte mult binecuvântați. Regretabil, mulți oameni nu sunt conștienți că binecuvântările lui Dumnezeu vin din credința în această evanghelie frumoasă.

Binecuvântările lui Dumnezeu rezultă din credința în evanghelia frumoasă care ne-a fost dată de Isus Hristos, singurul Său Fiu. Isus este Singurul care ne mântuiește de păcatele lumii și ne binecuvântează cu mila Sa. Nimeni altcineva nu poate să ne mântuiască de păcatele noastre și, sau să ne ajute să ne ștergem vina din inimile noastre, Cine ar putea să se mântuiască din propriile păcate și durerea morții veșnice?

Dumnezeu ne spune: „Multe căi i se par bune omului,dar la urmă duc la moarte.” (Proverbe 16:25). Oamenii își stabilesc propriile lor religii și se autoconduc spre distrugere și moarte. Mulți oameni religioși se laudă că își subliniază neprihănirea și-și arată propriile lor căi de a mântui oamenii de păcatele lor, dare set singura evanghelie a apei și a Duhului, pe care Domnul nostru ne-a dat-o, care ne poate mântui de toate păcatele. Doar Isus este Mântuitorul care poate mântui ăpcătoșii de păcatele lor.

În Ioan 14:6, Domnul spune: „Eu sunt Calea, Adevărul șiViața”. El Și-a dat carnea și sângele acelor în drum spre moarte. De asemenea, S-a recomandat ca și calea spre viața adevărată. Dumnezeu spune că dacă cineva nu crede în evanghelia frumoasă a lui Isus, el nu poate intra în Împărăția Cerurilor.



Cândva în vechiul Israel!

„S-a întîmplat, pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Rețin, împăratul Siriei, s-a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să-l bată; dar n-a putut să-l bată.” (Isaia 7:1).

De la origine, Israel a fost o singură națiune. Totuși, a devenit împărțită în sud și nord.Templul lui Dumnezeu a fost în Ierusalimul Iudeii de Sud, unde a domnit Roboam, fiul Regelui Solomon. Mai târziu, Ieroboam, unul din slujitorii lui Solomon, a stabilit altă națiune în nord și astfel Israelul a devenit îmăpărțit. De atunci, credința în Dumnezeu s-a deteriorate. Deteriorarea credinței a devenit sursa religiilor eretice de azi. Astfel, Ieroboam a devenit creatorul ereticilor. El a stabilit legea lui Dumnezeu, deoarece avea nevoie să-și ajute tronul și de aceea, a devenit tatăl ereticilor. El a creat o religie diferită pentru poporul Său, în Israel, Regatul de Nord și chiar a încercat să invadeze Iuda, Regatul de Sud. Au trecut aproape 200 de ani, dar relațiile ostile dintre cele două împărății au fost neschimbate.

Totuși, Dumnezeu a vorbit prin Isaia: „Nu te teme că Siria gîndește rău împotriva ta, și că Efraim și fiul lui Remalia zic: Să ne suim împotriva lui Iuda, să batem cetatea, s-o spargem, și să punem împărat în ea pe fiul lui Tabeel. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Așa ceva nu se va întîmpla și nu va avea loc. Căci Damascul va fi capitala Siriei, și Rețin va fi capitala Damascului. Și peste șase zeci și cinci de ani, Efraim va fi nimicit și nu va mai fi un popor. Samaria va fi capitala lui Efraim, și fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Dacă nu credeți, nu veți sta în picioare.” (Isaia 7:5-9).

Pe atunci, Dumnezeu a profețit prin Isaia, Regelui Ahaz, dar regale nu avea nici o credință în el. Ahaz era simplu îngrijorat că nu va putea nici măcar să reziste armatei Siriei, dar, auzind de invazia Siriei și Israel, în alianță una cu alta, a tremurat de frică. Dar un slujitor al lui Dumnezeu, Isaia, a venit și i-a spus: „În mai puțin de șaizeci și cinci de ani, Israelul de nord va fi distrus. Și conspirația rea pe care cei doi regi au complotat-o, nu va deveni niciodată adevărată.”

Slujitorii lui Dumnezeu i-au spus Regelui Ahaz să caute un semn de la Dumnezeu „Cere un semn dela Domnul, Dumnezeul tău; cere-l, fie în locurile de jos, fie în locurile de sus.” (Isaia 7:11). „Isaia a zis atunci: Ascultați totuș, casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiți răbdarea oamenilor, de mai obosiți și pe a Dumnezeului meu? De aceea Domnul însuș vă va da un semn: Iată, fecioara va rămînea însărcinată, va naște un fiu, și-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).” (Isaia 7:13-14). Aceasta a fost profeția: că El Își va mântui poporul de păcatele lor.



Cine este dușmanul lui Dumnezeu?

Dușmanul umanității este păcatul, iar păcatel își are originea de la Satan. Și cine este Salvatorul păcatelor noastre?. Salvatorul nu este altul decât Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Omul are slăbiciunea fundamentală a cărnii și de aceea nu poate decât să comită păcat. El este sub puterea lui Satan. Mulți oameni încă mai vizitează prezicătorii și încearcă să-și trăiască viețile exact cum acești falși profeți îi instrucționează. Aceasta este evidența directă că sutn sub controlul lui Satan.

Donmul i-a dat lui Isaia evidența mântuirii, spunând că o fecioară va da naștere unui Fiu și-L va numi Emanuel. A fost planul lui Dumnezeu să-L trimită pe Isus în asemănarea cărnii păcătoase a unui om și să-L facă să mântuiască păcătoșii din asuprirea lui Satan. Potrivit cu profeția, Isus a venit în această lume ca o ființă umană, născută din fecioara Maria.

Dacă Isus nu ar fi venit la noi, noi încă am mai fi trăit sub domnia lui Satan. Dar Isus a venit în această lume și a fost botezat de Ioan și a murit pe Cruce pentru a ne daevanghelia frumoasă ca avea să-i mântuiască pe toți păcătoșii din păcatele lor. De aceea, mulți oameni au crezut în evanghelia frumoasă și au devenit copiii lui Dumnezeu.

Chiar și azi, mulți teologi se ceartă dacă Isus este Dumnezeu sau un om. Teologii conservatori spun: „Isus este Dumnezeu”, dar unii teologi noi răspund, certându-se că isus a fost copilul nelegitim al lui Iosif. Ce afirmație deplorabilă este aceasta!.

Unii teologi noi spun că nu pot crede că Isus a avut abilitatea să meargă pe apă. Ei spun: „De fapt Isus a umblat pe un deal jos, deasupra orizontului, iar ucenicii Săi văzându-L de departe, au crezut că merge pe apă.” Doctorii în divinitate de azi care aparțin școlilor de teologie nouă, nu sunt toți bărbați minunați ai teologiei. Cei mai mulți dintre ei aleg să creadă ceea ce pot înțelege din Biblie

Un alt exemplu, Biblia spune că Isus a hrănit 5000 de oameni cu doi pești și cinci pâini. Dar ei rămân foarte sceptici cu privire la acest miracol. Ei explică aceasta în următorii termini: „Oamenii Îl urmau pe Isus și erau foarte înfometați. Astfel, Isus i-a rugat pe ucenicii Săi să adune toată mâncarea rămasă. Apoi, un copil I-a dat mâncarea sa și toți ceilalți au fost mișcați și și-au scos mâncarea lor. Astfel, după ce ei adunaseră toată mâncarea împreună și o mâncaseră, mai rămăseseră douăsprezece coșuri.” Acest fel de teologi simplu încearcă să facă cuvintele lui Dumnezeu să se potrivească cu înțelegerea lor foarte limitată.

Să crezi în adevărul lui Dumnezeu este simplu să ai credință în evanghelia frumoasă pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Credința nu înseamnă să crezi un singur lucru doar pentru că pare că are înțeles, dar să nu crezi în altceva pentru că nu are. Indiferent că înțelegem sau nu, trebuie să vem încredere în El și să-I acceptăm cuvintele, așa cum sunt ele scrise.

Faptul că Isus a venit la noi ca Fiu al Omului, înseamnă că a fost trimis ca să ne mântuiască. de toate păcatele. Isus, care este Dumnezeu, a venit pe acest pământ ca să ne mântuiască. Isaia profețise că El va veni la noi ca Fiu al Omului, născut dintr-o Fecioară.

În Geneza 3:15 Domnul Dumnezeu a spus șarpelui: „Vrăjmășie voi pune între tine și femeie, între sămînța ta și sămînța ei. Aceasta îți va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcîiul.”. Aceasta înseamnă că Dumnezeu planificase să-L trimită pe Isus, sub formă de Om, ca Mântuitor al nostru, pentru a mântui omenirea de păcate.

În Biblie este scris: „Unde îți este biruința, moarte? Unde îți este boldul, moarte? Boldul morții este păcatul; și puterea păcatului este Legea.” (1 Corinteni 15:55-56). Boldul morții este păcatul. Când un om păcătuiește, moartea îl face sclavul său. Dar Domnul nostrum a promis: „Sămânța femeii îți va zdrobi capul.” Aceasta înseamnă că Isus Aceasta înseamnă că Isus va distruge boldul păcatului, pe care l-a adus Satan.

Isus a venit în această lume, a fost botezat pentru a lua toate păcatele lumii și a fost crucificat și judecat pentru ele. El i-a mântuit de păcate pe toți cei care cred în evanghelia frumoasă. Când Adam și Eva au păcătuit, Dumnezeu a pomis să mântuiască omenirea de puterea lui Satan. În lumea modernă, dușmanul lui Dumnezeu sunt acei care nu cred în evanghelia frumoasă.



De ce Isus S-a născut în această lume?

Dumnezeu ne-a dat legea și evanghelia frumoasă pentru a ne mântui de păcate. Sub legea lui Dumnezeu, oamenii au devenit păcătoși în prezența Sa. La fel, legea a fost dată pentru ca oamenii să poată să-și cunoască păcatele. Când oamenii au devenit sclavii păcatului și înseși legii, Domnul nostru a venit în această lume pentru a îndeplini condițiile neprihnite ale legii.

Isus S-a născut sub lege. El S-a născut în vremea legii. Motivul pentru care oamenii aveau nevoie de lege a fost că oamenii aveau nevoie să-și cunoască păcatele, pentru a primi iertarea pentru ele. Oamenii își curăță mizeria de pe haine, doar când realizează că sunt murdari. La fel, pentru a-și recunoaște păcatele, oamenii ar trebui să cunoască legea lui Dumnezeu. Dacă nu ar fi nici o lege, nu ar fi nici un simț al păcatului, iar Isus nu ar fi trebuit să vină în această lume.

Dacă cunoști legea lui Dumnezeu, ai o șansă să-l întâlnești. Noi am știut despre lege și de aceea am putut afla despre păcatele noastre. Doar după ce ne-am cunoscut păcatul, Isus Hristos ne-a adus evanghelia frumoasă pentru a crede în ea. Dacă Dumnezeu nu ne-a oferit legea, noi nu am fi păcătoși, iar judecata nu ar exista. Astfel, Dumnezeu ne-a dat legea și ne-a oferit evanghelia frumoasă pentru a-i mântui pe toți păcătoșii de păcate.

Legea care trebuie să existe între Craetor și creația Sa este Legea de mântuire a lui Dumnezeu. Aceasta este legea dragostei. Dumnezeu i-a spus omului: „dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreșit.” (Geneza 2:17). Aceasta a fost legea pe care Dumnezeu ne-a oferit-o, iar legea a devenit baza dragostei cu care Dumnezeu ne-a mântuit de păcate. Legea mântuirii și-a avut fudamentul în iertarea păcatelor noastre. Dumnezeu ne spune că El e Creatorul nostru și că totul a ajuns să existe potrivit voii Sale. Aceasta înseamnă că Dumnezeu este Ființa Absolută și că oamenii ar trebui să creadă în legea mântuirii care a fost realizată prin evanghelia frumoasă.

Dumnezeul Absolut este absolut bun. Dragostea lui Dumnezeu pentru această lume L-a hotărât să-Și sacrifice singurul Fiu, care a devenit Mântuitorul tuturor păcătoșilor. Dacă Dumnezeu ne-ar faceși nu ne-ar da evanghelia frumoasă ca să ne mântuiască de păcate, am fi ridicat plângeri împotriva Sa. Dar Dumnezeu a dorit să ne mântuiască de autodistrugere și de aceea a stability legea mântuirii. Datorită legii, am putu să ne dăn seama de păcatele noastre și uitându-ne direct la ele, începem să credem în evanghelia frumoasă. Când încălcăm cuvântul lui Dumnezeu, apărem ca păcătoși înaintea legii, iar până la toată urma, noi păcătoșii îngenunchem îanintea lui Dumnezeu, pentru a-I cere mila iertării.

Isus S-a născut din femeie și a venit în această lume entru a mântui omenirea de păcat. Isus a venit în această lume ca om, pentru a împlini planul lui Dumnezeu pentru noi. Noi credem în evanghelia Sa frumoasă. De aceea, noi Îl lăudăm pe Domnul.

Unii se plâng: „De ce m-a făcut Dumnezeu atât de fragil, încât am căzut atât de repede în păcat și am suferit atât de mult pentru că am greșit?”. Dar Dumnezeu nu a dorit niciodată ca noi să suferim. El a permis ca noi să suferim, deoarece am fost sceptici la evanghelia lui Isus. Dumnezeu ne-a dat atât suferința, cât și evanghelia frumoasă, ca noi să avem aceeași putere ca El, ca și copii ai Săi. Acesta a fost planul Său.

Dar demonii spun: „Nu! Nu! Dumnezeu este un dictator! Du-te și trăiește așa cum dorești. Fii independent! Fă-ți soarta prin eforturile tala!” Demonii mai încearcă și să blocheze credința în Dumnezeu a omenirii. Dar acei care aleg să trăiască departe de Dumnezeu, sunt bariere la planul Său pentru mântuire. Isus a venit în această lume și i-a chemat pe acei care sunt sub puterea lui Satan să renunțe la păcatele lor. Nu ar trebui să trăim departe de Dumnezeu.



Omul se naște ca păcătos care este destinat Iadului


Nu este nici un adevăr pe acest pământ, care nu se schimbă. Dar evanghelia frumoasă a lui Isus este un adevăr nealterabil. De aceea, oamenii pot depinde de acest adevăr și să fie eliberați din puterea lui Satan. Omenirea moștenește păcatele lui Adam și Eva și fără intervența lui Hristos, ea ar fi condamnată la Iad. În schimb, mulțumită sacrificiului Său, omul a fost binecuvântat cu puterea de a deveni un copil al lui Dumnezeu. „Totuș întunerecul nu va împărăți vecinic pe pămîntul în care acum este necaz” (Isaia 9:1). Dumnezeu Și-a trimis Fiul în această lume și i-a glorificat pe acei care cred în evanghelia frumoasă.

„Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în țara umbrei morții răsare o lumină.” (Isaia 9:2). Astăzi, acest cuvânt devine adevărat pentru tine și pentru mine. Crezând în evanghelia frumoasă, am fost binecuvântați cu viață veșnică, pe care noi nu putem să o avem pe acest pământ. Isus Hristos a mântuit omenirea de toate păcatele lumii, iar acelor care cred în evanghelia frumoasă, le-a dat viață veșnică și Împărăția Cerurilor.



El a revărsat lumina frumoasă a evangheliei asupra celor care nu aveau nici o speranță

Omul, ca o broască, există în această lume pentru un timp, dar curând dispare. Viața sa este ca acea a unei plante și a ierbii anuale. Iarba își reține forța vieții doar pentru câteva luni în timpul anului și dispare potrivit Providenței lui Dumnezeu. Totul este deșertăciune în viețile noastre, la fel de fără înțeles ca această iarbă. Dar Dumnezeu a dat evanghelia frumoasă sufletelor noastre obosite și cu neprihănirea Sa ne-a făcut copiii Săi. Ce har minunat este acesta! Viețile noastre fără înțeles au devenit vieți veșnice, mulțumită dragostei lui Dumnezeu și de asemenea am fost binecuvântați cu dreptul de a deveni copiii Săi.

Iată o mărturisire a unui suflet care a fost binecuvântat cu harul lui Dumnezeu, crezând în evanghelia frumoasă.

„M-am născut într-o familie care nu credea în Dumnezeu. De aceea, am fost crescut, crezând că e minunat că mama mea să se roage la dumnezeii cerurilor și ai pământului, pentru bunăstarea familiei mele, în fiecare dimineață cu un bol de apă în fața ei. În timp ce am crescut, nu mi-am cunosct valoarea sau motivul pentru existența mea, care m-a făcut să cred că într-adevăr nu a contat dacă trăiesc sau mor. Deoarece nu eram conștient de valoarea mea, trăiam în singurătate.

Acest fel de viață mă obosea și eram atât de grăbit să mă căsătoresc. Viața de căsătorie a fost bună. Nu era nimic care să doresc, astfel am trăit o viață liniștită și senină. Apoi am avut un copil și de atunci am aflat că dragostea începea să apară în mine. Am început să-mi pierd dorințele egoiste, dar de asemenea îmi era frică de pierderea celor apropiați.

Astfel, am început să-L caut pe Dumnezeu. Eram frgil și incapabil și de aceea, aveam nevoie de o Ființă Absolută care să continue să-i supravegheze pe cei iubiți ai mei. Astfel, am început să frecventez biserica, dar credința mea era puțin diferită de cea a mamei mele, deoarece ea se ruga în fața bolului de apă-rugăciunea mea era bazată doar pe temeri și speranțe vagi.

Odată, am frecventat una din micile întâlniri ținute la biserica locală și în timp ce mă rugam, au început să-mi cadă lacrimile din ochi. Eram jenat și încercam să mă opresc din plâns, dar lacrimile continuau să-mi cadă. Oamenii din jurul meu și-au întins mâinile peste capul meu și m-au felicitat că am primit Duhul Sfânt. Dar eu eram derutat. Nu eram nici măcar familiar cu cuvintele lui Dumnezeu, iar credința mea în El era doar vagă, astfel nu aveam nici o încredere că acea forță era a Duhului Sfânt.

Biserica pe care o frecventam era asociată cu Mișcarea Penticostal-Carismatică și mulți au experimentat ca mine și aproape toată lumea vorbea în limbi. Într-o zi, am fost invitat la o întâlnire de reînviere condusă de un pastor despre care oamenii spuneau că era umplut cu Duhul Sfânt. Pastorul a adunat mulți oameni și a spus că va vindeca sinuzita cuiva, deoarece era în puterea spirituală de a face astfel. Totuși, credeam că sinuzita era o boală ușor tratată în spitale, astfel că eram mai mult interesat de cum primise el Duhul Sfânt. Dar după ce pastorul părea că reușise în încercările sale de vindecare, a început să se laude că va prezice dacă un elev de liceu va reuși la examenul său sau a sa de intrare la facultate, sau nu. Mulți oameni îi lăudau puterile de parcă erau ale lui Dumnezeu.

Dar eu nu puteam să-l înțeleg. Și nu puteam spune că, orice putere avea pastorul, nu vea nimic de-a face cu Duhul Sfânt. Nu credeam că era important dacă putea vindeca sinuzita sau să prezică succesul cuiva la un examen. Astfel, nu puteam să-i categorisesc miracolele aparente, ca lucrări ale Duhului Sfânt.

Puterea și dragostea lui Dumnezeu pe care o aveam în minte era diferit de ceea ce am văzut. Din acel motiv, nu am ami frecventat acea biserică și i-am evitat pe oamenii care credeau în puterile pastorului. După aceea, am frecventat o biserică mai liniștită, pe care am ales-o, deoarece credeam că avea mai mult cuvintele lui Dumnezeu. Am învățat despre legea lui Dumnezeu și prin aceasta, că eram foarte nedrept. Dumnezeu a devenit obiectul fricii și am învățat că nu puteam arăta onorabil în prezența Sa și că Duhul Său părea că mă neglijează.

În Isaia 59:1-2 este scris: „Nu, mîna Domnului nu este prea scurtă ca să mîntuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă, ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărțire între voi și Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Fața Lui și-L împiedecă să v-asculte!” Aceasta părea că se potrivește cu situația mea. Era imposibil să devin copilul Său și să primesc Duhul Sfânt, deoarece tot ce făceam sau mă gândeam era păcătos.

Îmi era frică de Dumnezeu și mă rugam rugăciuni de pocăință atât de consistent. Nimeni nu-mi spunea să fac astfel, dar doream să stau în picioare onorabil în fața lui Dumnezeu. Deoarece eram păcătos, mă rugam rugăciuni de pocăință, cu sinceritate chiar mai mult. Dar aceste rugăciuni nu îmi spălau păcatele. Tot ce făceam era să-I arăt gândurile și sinceritatea mea, astfel că păcatele mele erau încă în mine. De atunci, am început să emit plângeri împotriva lui Dumnezeu. Doreau să fiu perfect în ochii Săi, darn u puteam fi perfect imediat, astfel că, plângerile și păcatele mele se adunau.

În timpul acestei confuzii religioase, tatăl meu a avut un atac. Înainte să moară, a suferit timp de 40 de zile în camere de operație și paturi de spital. Dar nu am putut să mă rog odată pentru tatăl meu, durerea sa doar se înrăutățea. Eram supărat pentru lipsa mea de credință și doream să-L urmez pe Dumnezeu dar nu puteam, astfel că am continuat să mă plâng și în sfârșit m-am întors de la El. Viața mea religioasă s-a sfârșit așa. Am crezut că, dacă cred în El, Duhul Său va locui în mine și voi găsi pace, dar acesta nu a fost cazul. După aceea, viața mea a devenit chiar și mai fără sens și locuiam în frică și nefericire.

Dar Domnul nu m-a părăsit. El m-a făcut să întâmpin un credincios caer primise Duhul Sfânt cu adevărat, prin cuvintele lui Dumnezeu. De al această persoană am învățat că Isus îmi luase păcatele prin botezul Său de la Ioan și că fusese judecat pentru ele pe Cruce. De aceea, toate păcatele acestei lumi, inclusiv ale mele, au fost iertate. Când am auzit și am ajuns să înțeleg aceasta, am putut vedea că toate păcatele mele erau curățate. Dumnezeu m-a ajutat să primesc iertarea păcatelor mele, mi-a dat binecuvântarea Duhului Sfânt și mi-a garantat o viață plină de pace. El m-a condus liniștit, mi-a dat o înțelegere clară a binelui și a răului și m-a înzestrat cu puterea de a învinge tentațiile acestei lumi. Îi mulțumesc cu adevărat lui Dumnezeu că mi-a dat Duhul Sfânt.”

Fiecare din noi e binecuvântat cu harul lui Dumnezeu și e capabil să primească Duhul Sfânt. Îi mulțumesc Domnului că mi-a dat evanghelia Sa frumoasă. Dumnezeu i-a binecuvântat pe cei neprihăniți cu o astfel de fericire. Noi știm cât sunt de prețioase mântuirea, dragostea și harul și sunt mulțumitori pentru ele. Domnul ne-a dat fericire prin evanghelia frumoasă a Raiului. Aceasta e ceva ce nu poate fi cumpărat cu bani. Dumnezeu ne-a trimis Duhul Sfânt, precum și evanghelia frumoasă, pentru a ne face fericiți și onorabili. Evanghelia frumoasă este ceea ce face viețile noastre binecuvântate. Domnul ne-a dat evanghelia frumoasă și e fericit că cei neprihăniți se bucră de o viață binecuvântată.

Așa cum e înregistrat în Luca, Maria a spus: „Căci niciun cuvînt dela Dumnezeu nu este lipsit de putere. Maria a zis: Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale! Și îngerul a plecat dela ea.” (Luca 1:37-38). În momentul în care Maria a crezut în cuvintele frumoase pe care Dumnezeu le-a transmis, așa cum au fost vorbite de înger, Isus a fost conceput. La fel, prin credința lor, cei neprihăniți concept evanghelia frumoasă din inimile lor.

Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărîmat, ca în ziua lui Madian. (Isaia 9:4). Satan a cauzat tot necazul, boala și apăsarea din viețile noastre, dar suntem mult prea slabi ca să-l învingem. Dar Dumnezeu ne iubește și astfel S-a luptat cu Satan și l-a învins.

„Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. El va face ca domnia Lui să crească, și o pace fără sfîrșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și-n veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oștirilor.” (Isaia 9:6-7).

Dumnezeu a promis să ne glorifice ca și copii ai Săi, prin evanghelia frumoasă pe care Dumnezeu a adus-o. El l-a învins pe Satan, potrivit cu promisiunea Sa și ne-a eliberat din puterea lui Satan.

Domnul a venit pe pământ și cu puterea Sa a promis să ne ia toată întunecimea păcatului. Astfel, de asemenea noi Îl numim Domnul nostrum, cel Minunat. El a făcut multe lucruri minunate pentru noi. Decizia lui Dumnezeu de a veni în această lume ca Fiu al Omului, a fost misterioasă. „Veniți totuș să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lîna.” (Isaia 1:18).

Domnul a promis să ne mântuiscă din păcatele noastre și să ne dea iertarea veșnică. Isus este atribuit cu cel Minunat și, potrivit cu aceasta, a făcut lucruri minunate pentru noi. „Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare”. Dumnezeu, ca și Sfetnic, ne-a planificat mântuirea cu evanghelia frumoasă și Și-a purtat planul pentru a ne mântui veșnic de păcatele noastre.

Nebunia lui Dumnezeu este mai înțeleaptă decât omul. A fost înțelepciunea ca Isus să fie botezat de Ioan și să moară pe Cruce pentru a ne mântui de păcate. Aceasta este lucrarea misterioasă pe care El a făcut-o pentru noi, dar este legea dragostei că el ne-a mântuit de păcate. Legea dragostei este evanghelia adevărului care ne conduce să primim Duhul Sfânt prin evanghelia apei și a sângelui Său.

Domnul spune în Isaia 53:10, „Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferință.” Isus Și-a făcut sufletul o jertfă pentru păcat, pentru a face voia lui Dumnezeu. El a trecut păcatele lumii asupra Fiului Său, Isus Hristos și L-a făcut să sufere durerea crucificării pentru ca El să fie judecat pentru ele. Aceasta este evanghelia frumoasă care a mântuit omenirea de păcate, odată și pentru totdeauna. Hristos Și-a dat viața pentru noi, a plătit plata păcatului și ne-a binecuvântat cu mântuire.



Sistemul sacrificial al lui Dumnezeu


Cât de multe păcate a luat Isus
prin botezul Său de la Ioan?
Păcatele din trecut, prezent și din viitor,
de la început și până la sfârșit.

Biblia vorbește despre o jertfă care cândva a rezultat în iertarea păcateler de o zi. Un păcătos trebuia să aducă un animal fără de cusur și să-și întindă mâinile asupra capului animalului, pentru a-și trece păcatele asupra sa. Apoi, trebuie să omoare sacrificiul și să dea preotului sângele său. Iar preotul lua ceva din sângele animalului, îl punea pe coarnele altarului de jertfe arse și ce rămânea, turna la baza altarului.

În acest fel, el putea fi iertat pentru păcatele de o zi. Întinderea mâinilor era calea de a-și trece păcatele asupra sacrificiului. Cei care-și ofereau sacrificiile, potrivit cu sistemul sacrificial, puteau primi iertarea pentru păcatele lor. Sistemul sacrificial era modul în care noi ne isăpșeam păcatele, pe vremea înainte ca Isus ne ia tot păcatul.

De asemenea, Dumnezeu a stabilit Ziua Ispășirii, pentru ca poporul Israel să poată face ispășirea păcatelor comise în cursul unui an întreg. Sacrificiul avea loc în cea de-a zecea zi a lunii a șaptea. Dumnezeu l-a stabilit pe Aaron ca mare preot, ca cel care trecea păcatele de un an ale tuturor israeliților, asupra unui țap. Ritualul era dus potrivit cu planul lui Dumnezeu. Iertarea păcatelor a venit din înțelepciunea și dragostea Sa pentru omenire. Aceasta e puterea Sa.

„Coarnele altarului jertfei arse înseamnă Cărțile Judecății” (Apocalipsa 20:12), unde păcatele oamenirii sunt înregistrate. Motivul pentru care preotul își punea sângele jertfei arse peste coarnele altarului jertfelor arse era pentru a șterge numele și încălcările lor scrise în Cartea Judecători. Sângele este viața întregii cărni. Sacrificiul lua păcatele israeliților, iar țapul era omorât pentru a plăti plata păcatului. Dumnezeu îi făcea să omoare un animal sacrificial pentru a accepta judecata pentru păcatele lor. Acesta a fost un semn al Înțelepciunii Sale și a dragostei pentru noi.

Isus Hristos a venit în această lume ca o jertfă pentru păcat pentru a realiza plnul lui Dumnezeu. Isus a luat păcatele lumii prin sacrificiul Său. Dacă ne uităm la cuvintele acestei promisiuni, vedem: „Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferință.” Sau „El a luat păcatul lumii.”

„Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. El va face ca domnia Lui să crească, și o pace fără sfîrșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăției lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și-n veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oștirilor.” (Isaia 9:6-7).

Promisiunea misterioasă și minunată a fost că Isus va împlini voia lui Dumnezeu și va da pace tuturor credincioșilor, luând păcatele lumii. Promisiunea lui Dumnezeu a fost o promisiune a dragostei, prin care El a planificat să aducă pace întergii omeniri. Aceasta ne-a promis Dumnezeu și aceasta a făcut El.

Matei 1:18 spune: „Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; și înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt.” „Isus” înseamnă Mântuitorul, cel care Își va mântui poporul din păcatele lor. „Hristos” înseamnă Regele Uns, Rege. Isus nu a avut nici un păcat și este Regele și Mântuitorul nostru care S-a născut dintr-o fecioară, pentru a-Și mântui poporul din păcatele lor.

 „Ea va naște un Fiu, și-i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale. Toate aceste lucruri s-au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul.” (Matei 1:21-22).



Isus a luat toate păcatele lumii împreună cu El, prin botezul Său

Este scris în Matei 3:13-16, „Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. Dar Ioan căuta să-l oprească. Eu, zicea el, am trebuință să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine? Drept răspuns, Isus i-a zis: Lasă-Mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit. Atunci Ioan L-a lăsat. De îndată ce a fost botezat, Isus a ieșit afară din apă. Și în clipa aceea cerurile s-au deschis, și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-Se în chip de porumbel și venind peste El.”

Ioan Botezătorul apare în acest pasaj. De ce a trebuit Isus să fie botezat de Ioan?. Isus a trebuit să fie botezat pentru a lua asupra Sa toate păcatele din lume și pentru a le îndepărta, potrivit planului lui Dumnezeu.

„Domnia va fi pe umărul Său” (Isaia 9:6). Aici „domnia” înseamnă că Isus este Singurul care are autoritatea și puterea, ca Stăpân al Raiului, ca și Rege al lumii. Aceasta este autoritatea oferită doar lui Isus Hristos. Isus a făcut un lucru minunat pentru a lua păcatele omenirii. Acest lucru minunat a fost ca El să fie botezat de Ioan. Ce a vrut să spună Isus, spunând: „căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.” este că, a lua păcatele lumii a fost drept și potrivit.

Romani 1:17 spune: „Deoarece în ea este descoperită o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, prin credință și care duce la credință.” Neprihănirea lui Dumnezeu este revelată în evanghelie. Revelează cu adevărat evanghelia apei și a Duhului, neprihănirea lui Dumnezeu?. Da!. Evanghelia adevărată este că Isus Hristos a luat toate păcatele lumii prin botezul și crucificarea Sa. Evanghelia apei și a Duhului este evanghelia frumoasă în care neprihănirea lui Dumnezeu este revelată. Cum a luat Isus Hristos toate păcatele lumii?. El a luat toate păcatele lumii când Ioan L-a botezat în Râul Iordan.

„Toată neprihănirea” este „pasan dikeosinin” în limba greacă. Aceasta înseamnă că Isus a luat toate păcatele omenirii în modul cel mai drept și minunat. Aceasta înseamnă că curățirea de către Isus a tuturor păcatelor lumii a fost absolut dreaptă și cinstită. Isus a trebuit să fie botezat de Ioan pentru a șterge păcatele lumii.

Dumnezeu a știut că botezul lui Isus a fost absolut necesar pentru a aduce pacea omenirii. Isus nu ar fi putut deveni Mântuitorul nostrum, dacă nu ar fi fost botezat de Ioan și să-Și verse sângele pe Cruce. Isus a servit ca miel de jertfă pentru păcat în luarea tuturor păcatelor lumii.

Dumnezeu spune în Isaia 53:6: „Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.” Isus a trebuit să accepte toate păcatele lumii pentru a face voia lui Dumnezeu. Acesta este motivul că Isus a venit ca jertfă pentru păcat în carne de om și a fost botezat de Ioan.

Isus a trebuit să accepte toate păcatele lumii și să fie judecat pentru ele, ca să poată împlini planul lui Dumnezeu și să-Și exprime dragostea nemuritoare. Când Isus a ieșit din apă, după botezul Său, Dumnezeu a spus: „Acesta este Fiul Meu Preaiubit în care-Mi găsesc plăcerea” (Matei 3:17).



Un Copil ni s-a născut

„Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii.” (Isaia 9:6). Isus este Fiul lui Dumnezeu. Isus este Fiul Creației care a creat întregul univers. Nu doar că este Fiul Dumnezeului celui Atotputernic, ci El este și Creatorul omenirii.

Isus este Dumnezeul adevărului. El ne-a luat toate păcatele, ne-a mântuit și ne-a dat pacea. Este păcat în lume?. Nu, Nu este nici un păcat. Motivul pentru care spunem cu încredere că nu eset nici un păcat este că, credem în evanghelia frumoasă, care spune că Isus a spălat toate păcatele lumii, prin botezul și sângele de pe Cruce. Isus nu ne-a mințit. Isus a plătit plata păcatului cu botezul și sângele Său. El a lăsat pe fiecare care crede în aceasta, să devină copilul Său și să ne dea pace tuturor. El ne-a făcut să trăim ca și copiii Săi sfinți, în credință pentru veșnicie. Îl laud pe Domnul și-I dau mulțumiri.



Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!

Ioan 1:29 spune: „A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el, și a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!”. Isus Hristos a apărut din nou în fața lui Ioan Botezătorul în ziua după ce El a luat toate păcatele lumii prin botezul Său. Ioan Botezătorul a purtat mărturie lui Isus, spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!”. El a purtat din nou mărturie în Ioan 1:35-36, „A doua zi, Ioan stătea iarăș cu doi din ucenicii lui. Și, pe cînd privea pe Isus umblînd, a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu!”

Isus a fost Mesia care a venit ca Miel al lui Dumnezeu, așa cum Dumnezeu promise în Vechiul Testament. Mesia Isus Hristos a venit la noi ca Cel Minunat, Sfetnic și Dumnezeu tare și a fost botezat pentru a ne mântui din toate păcatele. Un Copil ni s-a născut. El a acceptat toate păcatele lumii prin botezul Său de la Ioan, a plătit plata păcatului și a devenit Prințul păcii care ne dă pace și ștergerea tuturor păcatelor noastre. „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”.

Cândva, oamenii nu aveau altă alegere decât să moară pentru păcatele lor. Ființele umane au fost destinate să comită păcate nenumărate, datorită naturii sale păcătoase și eventual să fie condamnați la iad. Ei au dus vieți mizerabile; nici unul din ei nu au puttu intra sau chiar să viseze la Împărăția lui Dumnezeu, datorită slăbiciunii lor. Isus Hristos, care e Dumnezeul nostru, le-a acceptat toate păcatele când a fost botezat de Ioan în Râul Iordan și a fost crucificat în judecată pentru greșala lor. Aproape de moarte, Isus a spus: „S-a isprăvit” (Ioan 19:30). Acesta a fost strigătul mărturiei Sale la faptul că El a mântuit toată omenirea de păcateel și moartea sa și că El a eliberat în mod absolut pe oricine a crezut în evanghelia frumoasă.

„Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii.” Știi tu unde sunt toate păcatele lumii?. Nu sunt ele pe corpul lui Isus Hristos?. Unde sunt toate păcatele și încălcările care ne umilesc în această lume?. Ele sunt transferate asupra la Isus Hristos. Unde sunt în carnea Singurului cu domnia pe umărul Său; ele sunt în carnea Dumnezeului tare.



Toate păcatele de la naștere și până la mormânt!

Noi comitem păcat în tot timpul vieților noastre.Noi am comis păcate din ziua în care ne-am născut, până în ziua când am împlinit 20 de ani. Unde s-au dus toate acele păcate comise timp de 20 de ani?. Au fost transferate asupra cărnii lui Isus. Păcatele pe care le-am comis între vârstele de 12 și 40 de ani au trecut și ele asupra lui Isus. Indiferent cât de mulți ani trăiește o persoană, păcatele pe care le-a comis de la începutul vieții sale, până la moarte, au fost transferate la Isus Hristos. Toate păcatele pe care omenirea le-a comis, a început de la Adam până la ultima persoană de pe acest pământ, au fost transferate asupra lui Isus. Chiar păcatele copiilor și ai nepoților noștri au fost deja trecute asupra lui Isus. Toate păcatele au fost transferate la Isus în momentul când a fost botezat.

Încă mai sunt păcate în această lume?.Nu. Nu a rămas niciunul. Nu a mai rămas nici un păcat în lume deoarece noi credem în evanghelia frumoasă pe care ne-a dat-o Isus Hristos. Ai păcat în inima ta?. Nu. Amin. Noi credem în evanghelia frumoasă care spune că Isus Hristos ne-a mântuit de toate păcatele. Îl lăudăm pe Isus cel Atotputernic pentru că a făcut această lucrare pentru noi.

Isus Hristos ne-a restaurat viețile. Acum noi credem în evanghelia frumoasă pentru ca noi să putem trăi cu Dumnezeu. Chiar și oamenii care au fost dușmanii lui Dumnezeu-păcătoșii care nu au putut decât să să ascundă în pădurile întunecoase-pot fi mântuiți acum de păcatele lor, crezând în evanghelia frumoasă.

Evanghelia frumoasă ne învață că Domnul ne-a spălat toate păcatele când a fost botezat de Ioan, crucificat și înviat. Noi am devenit copii sfințiți ai lui Dumnezeu, crezând în evanghelia lui Isus. Isus Și-a oferit propriul corp ca jertfă pentru păcatele noastre. El, Fiul lui Dumnezeu cel Atotputernic, care nu a comis nici un păcat în această lume, a luat toate păcatele lumii și a mântuit pe fiecare, care crede în El. Isaia 53:5 spune: „Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre.”.

Isus a luat toate păcatele lumii, inclusiv atât păcatul original, cât și păcatele actuale și nu a lăsat pe dinafară nici o singură încălcare. El a plătit plata păcatului cu moartea Sa de pe Cruce și astfel ne-a mântuit din toate păcatele. Isus a spălat toate păcatele lumii prin această evanghelie frumoasă. Am găsit o nouă viață prin Isus. Acei care cred în această evanghelie frumoasă nu mai sunt morți în duh. Acum, noi avem o viață nouă și veșnică, deoarece Isus a plăti toată plata păcatului nostrum. Noi am devenit copiii luii Dumnezeu, crezând în evanghelia frumoasă a lui Isus Hristos.

Crezi că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu?. Crezi de asemenea că El e Mântuitorul tău?. Cred. Isus Hristos este viața pentru noi. Am găsit noua viață prin El. Noi am fost destinați să murim pentru păcatele și încălcările noastre. Dar Isus a plătit plata păcatului prin botezul și moartea Sa de pe Cruce. El ne-a eliberat din sclavia păcatului, din puterea morții și legăturile lui Satan.

Domnul este Dumnezeul care ne-a mântuit de păcate și a devenit Mântuitorul fiecăruia care crede în Isus. Când ne uităm la Evrei 10:10-12, 14 și 18, vedem că Domnul ne-a sfințit astfel că nu mai era nici o nevoie de a primi ștergerea păcatelor. Noi intrăm în Împărăția lui Dumnezeu crezând în Isus. Nio am fost destinați să murim pentru păcatele și încălcările noastre, dar acum putem intra în Rai și să ne bucurăm de viață veșnică, crezând în botezul și sângele lui Isus.

„Păstorul cel bun își dă viața pentru oi.” (Ioan 10:11). Domnul nostrum a venit în această lume pentru a ne mântui din păcatele lumii prin botezul Său, moartea Sa de pe Cruce și învierea Sa. De asemenea, El ne dă locuirea Duhului Sfânt, celor care au primit ștergerea păcatelor lor, crezând în acest adevăr. Mulțumesc, Doamne. Evanghelia Ta este evanghelia frumoasă, care poate da credincioșilor locuirea Duhului Sfânt. Aleluia!. Lăudat fie Domnul!.

Înapoi

 


Versiunea de tipărire   |   Trimite prin email această pagină de site unui prieten

 
Bible studies
    Predici
    Declarație de credință
    Ce este evanghelia?
    Termeni biblici
    ÎFP despre Credința creștină

   
Copyright © 2001 - 2019 The New Life Mission. ALL RIGHTS reserved.