Cel neprihănit
Cei care, crezând în
evanghelia apei și a Duhului, au primit ștergerea păcatelor și au
devenit fără păcat înaintea lui Dumnezeu, sunt chemați ca neprihăniți.
Romani 4:7-8 spune: Ferice", zice el, de aceia ale căror fără de
legi sînt iertate, și ale căror păcate sînt acoperite! Ferice de
omul, căruia nu-i ține Domnul în seamă păcatul!" Ferice aici nu
se referă la nimeni altcineva decât cei neprihăniți care au primit
ștergerea păcatului. A fi iertați de faptele noastre de fărădele
și a ne avea păcatele acoperite, este a deveni fără păcat și sfânt,
crezând de fapt în Isus Hristos-adică, crezând că ne-am trecut păcatele
asupra lui Isus, prin botezul Său, și că, cu moartea Sa de pe Cruce,
Isus a plătit indirect plata păcatelor noastre pentru noi, pe Cruce.
Deoarece Dumnezeu nu poate minți, El niciodată nu îi aprobă ca neprihăniți
pe cei care au păcat. Din contră, El îi condamnă și îi aruncă în
focul iadului. A deveni fără păcat înaintea lui Dumnezeu, trebuie
să credem în inimile noastre că toate păcatele noastre din trecut,
prezent și viitor au fost trecute asupra lui Isus odată pentru totdeauna,
când a fost botezat de Ioan Botezătorul, și de aceea, trebuie să
ne îndepărtăm păcatele din inimile noastre. Astfel, cei neprihăniți
înaintea lui Dumnezeu se referă la cei care au devenit fără păcat
în inimile lor, crezând în botezul lui Isus și Crucea. Dacă unii
oameni încă au păcat în inimile lor, chiar dacă ei cred în Isus
și încă se roagă rugăciuni de pocăință, atunci astfel de oameni
sunt păcătoși, nu copii ai lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu îi justifică pe cei răi (Exod 23:7), deoarece El nu
poate minți. De aceea, cei care lasă pe dinafară botezul lui Isus
și cred doar în sângele lui Isus, nu pot deveni niciodată neprihăniți.
Înapoi la listă
|